Un caz care pare desprins dintr-un film, dar este cât se poate de real, scoate la lumină una dintre cele mai sofisticate fraude din România. Un bărbat, considerat de anchetatori cel mai abil falsificator de bani din țară, a reușit timp de mai mulți ani să introducă în circulație bancnote false de 100 de lei atât de bine realizate, încât au trecut neobservate inclusiv prin sistemele bancare și chiar prin structuri ale statului.
Este vorba despre Radu Theodor Croitoru, omul din spatele așa-numitului „Super Leu” – o bancnotă falsă care imita aproape perfect originalul. Timp de aproximativ șase ani, între 2014 și 2020, acesta a reușit să producă zeci de mii de bancnote, folosind tehnici și materiale extrem de avansate. Ancheta a arătat că în total au fost realizate peste 22.000 de bancnote false, care au ajuns în circulație în toată țara, generând pagube importante.
Ceea ce face acest caz cu adevărat impresionant este nivelul de detaliu al falsurilor. Bancnotele erau realizate pe un material similar cu cel original, din plastic (polimer), și reproduceau aproape toate elementele de siguranță: fereastra transparentă, microperforațiile, cerneala specială care își schimbă culoarea și alte detalii greu de imitat. Din acest motiv, ele erau extrem de greu de identificat, iar mulți dintre cei care le-au primit – inclusiv angajați ai băncilor – nu și-au dat seama că sunt false.
Pentru a obține acest rezultat, falsificatorul a studiat bancnota originală timp îndelungat și a folosit echipamente performante, dar și o metodă ingenioasă: lipea manual două straturi foarte subțiri de material plastic, reușind astfel să imite structura bancnotei reale. Ironia face că tocmai această tehnică l-a trădat, deoarece anchetatorii au descoperit o amprentă între straturile de material, ceea ce a dus la identificarea lui.
Rețeaua nu acționa întâmplător. Procurorii susțin că bărbatul coordona întreaga activitate, de la procurarea materialelor până la punerea în circulație a banilor falși, ajutat de complici. Bancnotele erau folosite în diverse tranzacții obișnuite, tocmai pentru a nu atrage atenția, iar calitatea lor făcea ca descoperirea să fie întârziată, de multe ori fiind depistate abia în centrele de procesare ale băncilor.
În prezent, cazul se judecă la Tribunalul București, iar amploarea lui este uriașă: peste 2.500 de persoane și instituții sunt considerate părți vătămate, inclusiv bănci, companii și instituții publice. Procurorii vorbesc despre zeci de mii de acte de înșelăciune și un prejudiciu de peste două milioane de lei.
Acest dosar scoate în evidență nu doar ingeniozitatea unei fraude de proporții, ci și vulnerabilitățile sistemului atunci când infractorii folosesc tehnologie avansată. În același timp, este un semnal de alarmă pentru toți cei care folosesc numerar, demonstrând că, uneori, chiar și cele mai sigure bancnote pot fi imitate aproape perfect.
