România s-a confruntat, în ultimele luni, cu un val uriaș de atacuri cibernetice atribuite hackerilor proruși, iar autoritățile spun că țintele au fost unele dintre cele mai importante instituții și infrastructuri informatice ale statului. Potrivit ministrului de Externe, Oana Țoiu, între luna martie și începutul lunii aprilie au fost înregistrate peste 8.800 de tentative de atac asupra unor platforme esențiale din România.
Printre instituțiile vizate s-au aflat Parlamentul României, Bursa de Valori București, Ministerul Transporturilor și chiar platforma online a Ministerului Afacerilor Externe folosită pentru solicitarea vizelor. Oficialii spun că atacurile au făcut parte dintr-o serie de acțiuni hibride coordonate, prin care hackerii încearcă să perturbe funcționarea instituțiilor și să creeze tensiuni sau vulnerabilități în statele considerate apropiate de NATO și Uniunea Europeană.
Declarațiile au fost făcute de Oana Țoiu în contextul unor discuții despre securitatea regională și despre amenințările tot mai frecvente din spațiul online. Ministrul a explicat că România intenționează să susțină măsuri și sancțiuni împotriva atacurilor hibride și să își consolideze colaborarea cu NATO și Uniunea Europeană pentru combaterea acestor amenințări.
În acest context, România va găzdui în toamnă, la București, un seminar NATO dedicat amenințărilor hibride și securității cibernetice. Potrivit ministrului de Externe, scopul întâlnirii este îmbunătățirea coordonării între statele membre NATO și UE atunci când apar astfel de atacuri informatice sau tentative de destabilizare. Oficialii români consideră că astfel de incidente nu mai reprezintă doar simple probleme tehnice, ci fac parte dintr-un nou tip de conflict care se desfășoară în paralel cu tensiunile geopolitice și războiul informațional.
România are deja un rol important în domeniul securității cibernetice la nivel european, deoarece găzduiește Centrul European de Competențe în Domeniul Securității Cibernetice (ECCC), instituție strategică a Uniunii Europene care coordonează proiecte și investiții legate de protecția digitală. Autoritățile spun că acest lucru transformă Bucureștiul într-un punct important pe harta europeană a apărării cibernetice.
Atacurile informatice revendicate de grupări proruse nu sunt însă o premieră pentru România. În ultimii ani, mai multe instituții publice și site-uri importante au fost ținta unor atacuri de tip DDoS, care au blocat temporar accesul utilizatorilor. Una dintre cele mai cunoscute grupări implicate în astfel de acțiuni este Killnet, o organizație de hackeri pro-Kremlin care a revendicat și atacurile din 2022 asupra unor instituții românești, inclusiv Guvernul, Ministerul Apărării și aeroporturi din România.
Specialiștii în securitate avertizează că astfel de atacuri au devenit tot mai frecvente după izbucnirea războiului din Ucraina și sunt folosite pentru propagandă, intimidare sau perturbarea activității instituțiilor publice. Chiar dacă multe dintre atacuri nu produc pagube majore pe termen lung, ele pot afecta temporar funcționarea unor servicii esențiale și pot genera panică sau neîncredere în rândul populației.
