Decizia Consiliului Național al Audiovizualului de a retrage licența postului Realitatea Plus a generat reacții puternice în spațiul public, iar una dintre cele mai vocale a venit din partea lui Călin Georgescu. Acesta a criticat ferm măsura, considerând-o nu doar o sancțiune administrativă, ci un semnal îngrijorător pentru modul în care funcționează democrația în România.
Hotărârea CNA a fost luată pe 7 aprilie 2026, după ce instituția a constatat că postul de televiziune nu a făcut dovada plății unor amenzi aplicate anterior, în special în anul 2024. Conform legii, dacă aceste sancțiuni nu sunt achitate într-un anumit termen, licența poate fi retrasă, ceea ce duce practic la oprirea emisiei. Consiliul Național al Audiovizualului a invocat exact acest cadru legal pentru a justifica decizia, iar televiziunea urmează să fie scoasă din grila operatorilor de cablu.
În acest context, Realitatea Plus, un canal de știri cunoscut și pentru promovarea unor opinii controversate, riscă să își închidă complet activitatea pe televiziune, chiar dacă reprezentanții săi au anunțat că vor contesta decizia în instanță și că încearcă să continue online.
Reacția lui Călin Georgescu a fost una foarte critică. El a susținut că această măsură reprezintă un „abuz” și o „nedreptate periculoasă”, considerând că libertatea de exprimare este pusă în pericol. În mesajul său public, fostul candidat la prezidențiale a legat această decizie de alte evenimente recente pe care le consideră problematice pentru democrație, sugerând că există o tendință de restrângere a drepturilor fundamentale.
Mai mult, Georgescu a atras atenția asupra momentului în care a fost luată hotărârea, subliniind că aceasta a venit în Săptămâna Mare, o perioadă simbolică pentru reflecție și echilibru. În opinia sa, acest detaliu nu este întâmplător și ridică semne de întrebare asupra decidenților.
El a făcut și un apel către societate, îndemnând oamenii să nu rămână indiferenți și să se solidarizeze în jurul valorilor democratice. Potrivit acestuia, dreptul la opinie și la exprimare liberă trebuie protejat, iar orice acțiune percepută ca o limitare a acestor drepturi ar trebui să genereze reacții din partea cetățenilor.
De cealaltă parte, autoritățile susțin că decizia nu are legătură cu conținutul editorial al postului, ci strict cu nerespectarea obligațiilor legale. CNA a explicat că sancțiunea vine după mai multe avertismente și după ce postul nu a prezentat dovezi clare că și-a achitat amenzile în termenul prevăzut de lege.
Situația scoate în evidență o dispută mai amplă între interpretarea legală a sancțiunilor și percepția publică asupra libertății de exprimare. În timp ce instituțiile invocă aplicarea legii, criticii deciziei văd în această măsură un precedent periculos.
În final, cazul Realitatea Plus nu este doar despre închiderea unui post TV, ci despre o dezbatere mai largă legată de echilibrul dintre respectarea regulilor și protejarea libertăților fundamentale. Rămâne de văzut cum se va încheia disputa în instanță și ce impact va avea asupra peisajului media din România.
