În primul an de activitate al actualului Parlament al României, încheiat în decembrie 2025, o parte semnificativă dintre aleșii din Camera Deputaților și Senat n-au folosit deloc dreptul la cuvânt în plen, deși participă la mii de ședințe și primesc salarii considerabile pentru activitatea lor. 52 de parlamentari nu au intervenit nici măcar o singură dată într-o dezbatere oficială după ce au depus jurământul — un fapt care a atras critici din partea comentatorilor publici și a opiniei publice.
În total, Parlamentul României este alcătuit din 463 de membri (deputați și senatori), iar dintre aceștia, 52 nu au luat cuvântul în plen pe tot parcursul celor două sesiuni parlamentare din 2025, de la începutul mandatului actualului legislativ. Acești aleși și-au primit în mod regulat salariile lunare de bază, care se ridică la aproximativ 18.720 de lei brut, adică în jur de 11.000 de lei net, fără a se implica activ în dezbateri publice sau în expunerea opiniilor lor în plen.
Parlamentarii tăcuți provin dintr-o varietate de partide politice. Cea mai mare parte — 22 de parlamentari — sunt membri PSD, dintre care 16 sunt deputați și 6 senatori. Urmează 15 de la PNL (10 deputați și 5 senatori), 5 de la AUR, 3 de la USR, 2 de la UDMR, un parlamentar care reprezintă minoritațile naționale, unul din grupul politic PACE și alți trei care sunt neafiliați.
Pe lângă cei 52 care nu au rostit niciun cuvânt în plen, există și un număr semnificativ de aleși care au fost foarte puțin activi: 36 au intervenit doar de două ori, iar 31 au avut trei intervenții oficiale la tribuna plenului în tot anul.
În contrast cu aceste cifre, conducerea celor două Camere ale Parlamentului — președinții și vicepreședinții, dar și liderii de grup — au avut zeci sau chiar peste 200–300 de luări de cuvânt, ilustrând un nivel complet diferit de implicare în activitatea legislativă față de colegii lor mai tăcuți.
Aceste date au generat reacții din partea societății și a opiniei publice, într-un context în care cetățenii așteaptă ca reprezentanții aleși să fie activi în dezbateri, să ridice probleme importante și să contribuie la elaborarea și îmbunătățirea legilor care le afectează viața. Lipsa intervențiilor în plen ridică întrebări privind implicarea reală a unor parlamentari în procesele legislative și responsabilitatea față de alegătorii care i-au trimis în Parlament.
