Un proces important aflat pe rolul Tribunalului Brăila de mai bine de șase ani continuă să se prelungească fără o hotărâre finală, spre nemulțumirea autorităților și societății civile. Este vorba despre dosarul cunoscut sub numele de „Contrabanda cu motorină pe Dunăre”, în care 13 persoane sunt acuzate că au introdus ilegal în România aproximativ 4.000 de litri de motorină folosind ca rută fluviul Dunărea.
Cazul a fost deschis în urma unor acțiuni ale procurorilor DIICOT în octombrie 2019, când anchetatorii au descoperit combustibilul depozitat în 20 de butoaie metalice pe malul Dunării, lângă locul cunoscut ca kilometrul 194 fluvial. Motorina ar fi fost adusă din strainătate cu o navă sub pavilion sârbesc, iar atunci ancheta s-a soldat cu percheziții la peste 20 de adrese și audierea a zeci de persoane implicate în rețea.
De atunci însă, procesul a intrat într-un ciclu de amânări repetate. De la primul termen din aprilie 2020, judecata s-a amânat de 76 de ori, iar până la finalul lunii ianuarie 2026 nu a fost pronunțată o sentință. Următorul termen a fost programat pentru sfârșitul lunii februarie 2026. Această întârziere face ca una dintre cele mai mediatizate cauze de contrabandă în zona de sud-est a țării să rămână fără o decizie definitivă de ani de zile.
Rețeaua, condusă de un bărbat din localitatea Gropeni (județul Brăila), identificat de procurori drept liderul grupării, ar fi început activitatea infracțională în primăvara anului 2019. Pentru a evita surprinderea în flagrant, suspecții blocau accesul pe digurile din zonă cu bariere și lacăte, iar motorina era vândută mai departe la prețuri reduse către persoane fizice sau firme din agricultură și transport.
În primele faze ale anchetei, 46 de persoane au fost aduse la audieri, iar opt dintre cei vizați au ajuns în arest preventiv. Ulterior, pe măsură ce procesul s-a lungit, măsurile preventive au fost relaxate treptat — de la arest la domiciliu până la control judiciar, iar apoi la eliminarea restricțiilor pentru inculpați. Singurele măsuri păstrate au fost sechestrul asupra cantității de motorină confiscate, precum și asupra bunurilor mobile și imobile ale liderului grupării, inclusiv bărci, autoturisme și terenuri.
Cazul contrabandei cu motorină a devenit astfel un exemplu al problemelor sistemului judiciar în gestionarea cauzelor complexe: deși faptele și probele par clare, după ani de procese nu există încă o decizie judecătorească definitivă. În timp ce suspecții își așteaptă verdictul, cauza continuă să fie amânată, iar autoritățile și observatorii juridici atrag atenția asupra necesității de a eficientiza procedurile pentru a evita blocajele pe termen lung în instanțe.
Vasile Ciucu, un analist juridic independent, remarcă faptul că astfel de întârzieri nu doar întârzie pronunțarea unei sentințe, ci afectează și încrederea publică în justiție. Potrivit acestuia, dosarele cu implicații economice sau infracțiuni organizate necesită resurse și coordonare, însă întârzierile repetate arată adesea lipsa de prioritizare sau dificultatea sistemului de a gestiona probe complexe și argumente juridice peste ani de zile.
În contextul în care fenomenul contrabandei rămâne o provocare majoră pentru autorități, procesul din Brăila este privit ca un barometru al capacității justiției de a accelera astfel de cauze și de a asigura o aplicare mai rapidă a legii, în timp ce suspecții își așteaptă soarta la aproape șapte ani de la deschiderea dosarului.
