În ultimele săptămâni, controalele efectuate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) în spitale și clinici din întreaga țară au scos la iveală un fenomen îngrijorător: în multe unități medicale, fie private, fie de stat, au fost raportate și decontate servicii medicale care, în realitate, nu au fost efectuate, iar internări de zi au fost trecute în evidențe pentru pacienți care nu au călcat pragul clinicii. Aceste practici, considerate fraudă în sistemul de sănătate, afectează direct modul în care fondurile publice alocate sănătății ajung la oamenii care au cu adevărat nevoie de ele, și nu la furnizorii care le raportează fictiv.
Potrivit datelor oficiale, controalele CNAS au acoperit peste 610 unități sanitare din diverse județe, unde inspectorii au analizat documentele și raportările din sistemul informatic folosit pentru decontările din fonduri publice. În multe dintre cazuri, s-a constatat că în evidențele medicale apar internări de zi și servicii medicale pentru pacienți care, în realitate, nu au fost prezenți la respectivele tratamente sau investigații. Astfel de situații au fost clasificate drept internări fictive și servicii decontate doar pe hârtie, situații care atrag prejudicii financiare importante bugetului asigurărilor de sănătate.
Unul dintre cazurile cele mai grave depistate în urma acestor verificări a avut loc într-o clinică privată din județul Dolj, unde poliția a deschis cercetări penale împotriva a patru medici suspectați că ar fi raportat în mod fictiv 704 ședințe de tratament pentru 170 de pacienți, pentru proceduri medicale care nu au avut loc efectiv. Prejudiciul estimat în acest dosar depășește 285 000 de lei, iar cei patru medici au fost arestați preventiv pentru 30 de zile în cadrul investigațiilor inițiate de autorități.
Schema de fraudă depistată de anchetatori include și situații în care pacienții erau consultați în mod normal în ambulatoriu, apoi li se emiteau bilete de trimitere spre alte unități medicale, iar în sistemul decontărilor erau raportate internări de zi fictive și investigații costisitoare, care, de fapt, nu fuseseră realizate. Astfel, furnizorii de servicii medicale trimiteau la Casa de Asigurări de Sănătate documente și clișee ale unor proceduri inexistente pentru a obține bani din sistemul public, în detrimentul asiguraților reali.
În total, în urma acestor controale, peste 109 milioane de lei au fost recuperați de la furnizorii care au raportat astfel de servicii nejustificate, o sumă importantă care reflectă amploarea fenomenului și pierderile semnificative pentru bugetul sănătății publice. Autoritățile au subliniat că aceste sume vor fi redirecționate pentru a sprijini serviciile medicale de bază destinate pacienților reali, unde fondurile sunt necesare pentru îngrijiri și tratamente justificate.
Președintele CNAS a transmis că, pe lângă acțiunile de control și recuperare a sumelor, instituția intenționează să propună modificări legislative pentru a întări mecanismele de verificare în teritoriu, astfel încât să existe controale mai stricte și mai bine coordonate între echipele de inspectori din diferite județe. Această reorganizare ar urmări să evite situațiile în care anumite unități medicale ar fi avertizate dinainte înainte de efectuarea controlului, ceea ce reduce eficiența verificărilor.
Pe lângă restructurarea internă și intensificarea controalelor, CNAS încurajează și pacienții să semnaleze orice suspiciune privind investigații sau tratamente fictive, pentru a sprijini autoritățile în depistarea acestor practici ilegale. Sesizările pot fi transmise inclusiv pe adresa de email antifrauda a instituției, iar implicarea publicului este considerată un element important în protejarea fondurilor de sănătate și în asigurarea faptului că acestea sunt folosite exclusiv pentru îngrijiri medicale reale.
Acest val de controale și sancțiuni vine într-un context în care sistemul de sănătate se confruntă cu multiple provocări legate de eficiența cheltuirii fondurilor publice și de transparență, iar autoritățile își doresc ca astfel de fraude să fie descurajate pe viitor astfel încât banii colectați prin contribuțiile asiguraților să servească scopurilor pentru care sunt destinați — tratarea și îngrijirea pacienților în mod corect și legal.
