Răsturnarea unei decizii sportive controversate a ajuns acum aproape definitivă în instanțele din România, într-un caz care a atras atenția lumii automobilismului și a deschis o dezbatere amplă despre modul în care federațiile sportive își exercită autoritatea. Catherine Rădulescu, pilotă de raliuri și membră a unui echipaj din campionatul autohton, a fost sancționată și eliminată dintr-o competiție importantă pe baza unor acuzații potrivit cărora ar fi pus o altă persoană la volan ca să-i fie atribuite punctele ei. Această decizie a Federației Române de Automobilism Sportiv (FRAS) a fost contestată vehement de sportivă, care a considerat sancțiunea abuzivă și discriminatorie.
Litigiul a început după Raliul Brașovului din 2022, când FRAS a luat decizia de a elimina echipajul din clasament și de a diminua punctele acumulate anterior într-o altă etapă, decizii care i-au fost atribuite pilotului și copilotului său. Catherine și colegul ei, Bogdan Minea, au cerut anularea acelor hotărâri. Inițial, instanțele inferioare au respins cererea pe motive procedurale invocând dispozițiile statutare ale federației, care interziceau sportivilor și cluburilor să se adreseze instanțelor de drept comun pentru a contesta deciziile FRAS și impuneau un arbitraj intern controlat de federație. Aceste prevederi, inclusiv sancțiunea automată a sportivilor care ar fi îndrăznit să cheme federația în judecată, au fost considerate profund nelegale și contrare drepturilor fundamentale.
Într-o decizie pronunțată pe 12 februarie 2026, Curtea de Apel București a admis apelul făcut de sportivi și a constatat nulitatea absolută a mai multor articole din statutul FRAS, inclusiv acele prevederi care limitau accesul la justiție și instaurau un sistem de arbitraj intern în care federația era în același timp parte și judecător. Practic, instanța a anulat clauzele care le interziceau sportivilor și cluburilor să meargă în instanțele civile pentru a le proteja drepturile, ceea ce reprezintă o victorie juridică considerată de pilotă istorică.
Această hotărâre are un impact semnificativ asupra întregului sistem sportiv românesc, întrucât reafirmă faptul că statutele federațiilor nu pot limita drepturile cetățenești fundamentale, cum este accesul la justiție garantat de Constituție și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Catherine Rădulescu a subliniat într-un comunicat că decizia marchează sfârșitul unei perioade în care sportivii erau intimidați sau sancționați pentru că au îndrăznit să conteste deciziile pe care le considerau injuste, și că nimeni nu este mai presus de lege – nici măcar o federație sportivă.
Anterior acestei decizii, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) stabilise deja că pilotul a fost victima unei discriminări pe criterii de sex și că i-a fost încălcat dreptul de acces la justiție, constatând tratamente diferențiate în comparație cu alți piloți bărbați în situații similare și sancționând federația pentru aceste practici.
În esență, disputa a depășit simpla contestație sportivă și a pus în discuție drepturile fundamentale ale participanților la competiții, precum libertatea de a apela la justiție și egalitatea de tratament. Decizia Curții de Apel București este privită de susținătorii pilotului ca un pas important către transparență și corectitudine în sportul românesc și ca un precedent ce poate influența modul în care federațiile își pot redacta și aplica propriile regulamente în viitor.
