Un caz șocant de abuz sexual asupra unei minore din județul Bacău a scos la iveală din nou modul în care unele instituții religioase gestionează astfel de situații grave. În acest caz, un preot romano-catolic a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu executare pentru agresiuni sexuale repetate asupra unei fete de numai 13 ani, însă felul în care Biserica a tratat inițial acest caz a provocat critici și controverse.
Abuzurile au avut loc în vara și toamna anului 2021, în parohia din localitatea Cleja, unde preotul — identificat în documente ca Augustin Benchea — și-ar fi exploatat poziția de autoritate pentru a abuza o elevă de gimnaziu aflată în pregătirea pentru un sacrament religios. Familia victimei a aflat despre cele întâmplate în decembrie 2021, după ce o angajată a bisericii a sesizat părinții. Inițial, familia a ales să nu sesizeze autoritățile penale, din teamă și pentru a proteja copila de expunerea publică. Victima a început un proces de terapie psihologică, iar familia a cerut superiorilor bisericii ca preotul să fie îndepărtat din parohie.
Abia în mai 2022, cazul a ajuns oficial la Episcopia Romano-Catolică de Iași, unde episcopul de atunci, Iosif Păuleț, a fost informat despre suspiciunile privind „o presupusă relație” între preot și minoră. În loc să raporteze imediat cazul autorităților judiciare, episcopia a deschis o anchetă internă de natură canonică și a transmis dosarul mai departe către Vatican, unde au fost aplicate sancțiuni administrative: preotul a fost temporar suspendat din funcția de paroh și i s-au impus restricții privind activitatea cu minori, alături de recomandări de consiliere psihologică și spirituală.
Criticii managementului episcopal afirmă că, prin aceste măsuri interne — și prin faptul că nu a sesizat Poliția sau Parchetul în acel moment — Biserica a mușamalizat de fapt faptele și a întârziat intervenția statului. În România, abuzurile sexuale asupra minorilor sunt infracțiuni grave urmărite din oficiu, ceea ce înseamnă că autoritățile pot porni anchete fără o plângere din partea victimei sau a familiei.
Autoritățile române au intervenit abia în februarie 2023, când polițiștii din Bacău s-au sesizat din oficiu și au deschis o anchetă penală, independent de comunicările Bisericii. După audieri, percheziții și expertize, procurorii au constatat că agresiunile aveau un caracter repetat și au trimis cazul în instanță. În martie 2024, preotul a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu executare pentru agresiune sexuală în formă continuată. Instanța a motivat decizia prin gravitatea faptelor și poziția de autoritate a preotului, decizia fiind menținută de Curtea de Apel Bacău. De asemenea, condamnatul a fost înscris în Registrul național al infractorilor sexuali, iar instanța a dispus plata de despăgubiri către victimă.
Reacția oficială a Episcopiei Romano-Catolice de Iași, transmisă presei, condamnă ferm faptele de abuz sexual asupra minorilor și le califică drept inacceptabile și contrare valorilor morale și învățăturii Bisericii. Reprezentanții episcopiei susțin că au urmat procedurile canonice și că au colaborat cu autoritățile competente, deși documentele dosarului indică faptul că episcopul a fost audiat de anchetatori abia după reținerea preotului.
Cazul a reaprins dezbateri la nivel național și internațional despre modul în care instituțiile religioase ar trebui să gestioneze acuzațiile de abuz sexual, în special în privința minorilor, și despre necesitatea unei cooperări mai transparente și mai rapide cu autoritățile judiciare pentru protejarea victimelor.
