Unul dintre cele mai neobișnuite și cunoscute lăcașuri de cult din județul Argeș a fost scena unui act de vandalism care a stârnit indignare în rândul localnicilor și al iubitorilor de patrimoniu. Fresca exterioară supranumită „Moartea râzând”, aflată pe zidul Bisericii „Sfântul Nicolae” din satul Ciocănăi, comuna Moșoaia, a fost distrusă cu o sapă de un bărbat surprins de camerele de supraveghere. Pictura avea aproape două secole vechime și era considerată simbolul bisericii cunoscute în întreaga zonă drept „Biserica cu Moartea”.
Lăcașul de cult este unul aparte și atrage de ani întregi turiști, curioși și pasionați de istorie datorită frescei neobișnuite pictate pe peretele exterior sudic al bisericii. Imaginea, realizată în anul 1863, o înfățișa pe Moarte cu un zâmbet larg și amenințător, ținând în mâini o coasă, într-o scenă simbolică în care apăreau și un arhanghel și un demon. Pictura era considerată extrem de rară pentru arta religioasă românească și a contribuit la faima bisericii din Ciocănăi, aflată la doar câțiva kilometri de Pitești.
Potrivit informațiilor transmise de autorități, incidentul a fost descoperit după ce reprezentanții bisericii au observat urmele de distrugere de pe zid și au anunțat poliția. Oamenii legii au analizat imaginile surprinse de camerele de supraveghere și au reușit să identifice rapid persoana suspectată de vandalism. Bărbatul a fost găsit în municipiul Pitești și dus la audieri pentru clarificarea situației.
Primele informații arată că suspectul ar avea probleme psihice sau discernământ redus. Mai mult, acesta și-ar fi justificat gestul spunând că „biserica nu mai este a Morții, ci a Vieții”, explicație care a șocat și mai mult comunitatea locală. Cu toate acestea, ancheta continuă, iar polițiștii încearcă să stabilească exact circumstanțele în care a fost comis actul de vandalism și amploarea pagubelor produse asupra monumentului istoric.
Biserica „Sfântul Nicolae” din Ciocănăi are o istorie veche și impresionantă. Actuala construcție din cărămidă și piatră a fost ridicată între anii 1837 și 1840, pe locul unei biserici mai vechi din lemn, despre care localnicii spun că ar fi ars în timpul unei invazii otomane. De-a lungul timpului, biserica a devenit cunoscută nu doar pentru vechimea ei, ci mai ales pentru fresca exterioară neobișnuită care ieșea complet din tiparele obișnuite ale picturii religioase. Lăcașul este clasat oficial ca monument istoric de importanță națională.
Distrugerea frescei a provocat numeroase reacții în mediul online, unde oamenii și-au exprimat revolta și tristețea față de pierderea unei opere considerate unice în România. Mulți cer acum restaurarea urgentă a picturii și măsuri mai stricte pentru protejarea monumentelor istorice, mai ales a celor aflate în zone mai puțin supravegheate.
