Statul român va înceta să plătească prima zi de concediu medical pentru salariați, o schimbare semnificativă care va intra în vigoare din 1 februarie 2026 și care se va aplica până la 31 decembrie 2027, potrivit unei decizii adoptate de Guvern la finalul anului trecut. Această măsură se regăsește într-o ordonanță de urgență aprobată în ultima ședință din 2025, care vizează reorganizarea modului în care sunt plătite indemnizațiile pentru concediu medical.
Conform prevederilor, prima zi din concediul medical nu va mai fi plătită de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). În prezent, angajatorii plătesc primele cinci zile, iar de abia de la ziua a șasea salariatul primește indemnizația de la CNAS. Începând cu data aplicării noii reguli, angajatorul va plăti zilele 2–6, iar după ziua a șaptea banii vor fi virați din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), dar prima zi nu va fi remunerată.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a explicat în repetate rânduri că această schimbare nu are ca scop penalizarea salariaților, ci combaterea abuzurilor și a „concediilor medicale fictive” — situații în care angajații ar putea obține certificate medicale nejustificate doar pentru a obține zile libere fără motiv real sau pentru a crea punți între weekend și alte zile libere. El a afirmat că fenomenul a generat costuri importante la nivelul sistemului public și că, în urma controalelor efectuate, s-au constatat pierderi care s-ar fi ridicat la aproximativ 1,2 miliarde de lei anual.
Rogobete a precizat că măsura este inspirată din practica unor țări din Uniunea Europeană, unde primele zile de concediu medical nu sunt plătite deloc sau sunt tratate diferit față de restul zilelor de boală. De exemplu, în Franța sau Portugalia, primele două zile de concediu medical nu sunt de regulă plătite, iar în Belgia depinde de tipul de asigurare — uneori nici primele trei zile nu sunt remunerate. El a subliniat că decizia este în linie cu astfel de modele europene și că este menită să descurajeze practicile care pun presiune asupra bugetului de sănătate.
Totodată, ministrul a explicat că normele de aplicare vor cuprinde și excepții pentru anumite categorii de pacienți care au nevoie de concedii medicale frecvente din motive medicale serioase — de exemplu, persoanele cu afecțiuni oncologice sau boli rare, al căror tratament include întreruperi frecvente ale activității. Aceste situații vor fi tratate diferit, pentru a nu le afecta accesul la îngrijiri și recuperare.
Guvernul susține că resursele economisite prin această măsură vor putea fi redirecționate către nevoi stringente din sistemul de sănătate, cum ar fi introducerea de medicamente noi în programele compensate sau extinderea altor beneficii pentru pacienți. Oficialii afirmă că această reformă este una tranzitorie, vizând perioada 2026–2027, dar că poate fi ajustată în funcție de evoluția situației privind concediile medicale și a impactului bugetar.
Decizia a stârnit deja dezbateri la nivel public și în rândul angajaților și sindicatelor, unii criticând reducerea drepturilor legate de protecția socială oferită prin concediile medicale, în timp ce alții salutariză eforturile de reformă a sistemului și combaterea practicilor abuzive. Pe măsură ce noile reguli se apropie de data de implementare, normele de aplicare și interpretările oficiale ale acestora vor deveni tot mai importante pentru angajați și angajatori deopotrivă.
