În comuna Lungulețu, din județul Dâmbovița, agricultorii se confruntă cu o criză dureroasă: recoltele lor bogate de varză, cartofi și țelină sunt lăsate să se strice direct pe câmp, după ce fermierii nu au reușit să le valorifice pe piață din cauza prețurilor extrem de mici și lipsei clienților. Situația agricolă din zonă, recunoscută ca un important bazin legumicol al țării, a ajuns astfel într-un punct critic, marcând un contrast evident între munca depusă pe teren și capacitatea reală de a vinde produsele.
Pe câmpurile din Lungulețu, suprafețe însemnate de varză rămân neculese, iar temperaturile extrem de scăzute, de până la minus 20 °C, le-au compromis iremediabil, transformând munca de un sezon în pagubă totală pentru mulți agricultori. „Două hectare de varză pe care nu am reușit să o recoltez… e pagubă totală. Gerul a făcut ravagii”, spune unul dintre fermieri, surprins de pierderea aproape completă a culturilor.
Cauza principală a acestui dezastru nu este doar vremea aspră, ci și economia deficitară a pieței locale de desfacere. Fermierii susțin că, deși în piețe și supermarketuri varza se vinde cu 3-4 lei pe kilogram sau chiar mai mult, ei primesc oferte care abia ating 35 de bani pe kilogram, un preț care nu acoperă costurile de producție. „Suntem prea mici ca să avem intrare la supermarketuri… la noi se ia cu un preț și pe piață ajunge cu alt preț”, explică un alt agricultor nemulțumit de situație.
Pe lângă varză, fermierii au rămas și cu tone de cartofi și țelină nevândute, în pofida faptului că producția este abundentă. „Mi s-a oferit 1 leu pe kilogram de cartofi, dar este sub prețul de producție. În supermarket e 5 lei kilogramul”, a spus un alt agricultor, ilustrând prăpastia dintre costul real al muncii lor și prețul primit pentru marfa comercializată.
Agricultorii din Lungulețu acuză și importurile ieftine care inundă piața românească, considerând că acestea le afectează considerabil capacitatea de a concura și de a-și vinde produsele. „Ne-au adus din import și ne-au omorât marfa”, afirmă unul dintre fermieri, subliniind nemulțumirea față de maniera în care piața este dominată de produse străine.
Situația actuală nu este singulară pentru acești fermieri. În vara anului 2025, legumicultorii din aceeași localitate au protestat vehement după ce li s-a interzis să folosească apa din râul Dâmbovița pentru irigații, un protest care a atras inclusiv intervenția autorităților, printre care ministrul Agriculturii, în încercarea de a calma spiritele.
Deși fermierii spun că vor reduce semnificativ suprafețele cultivate în 2026 din cauza costurilor ridicate de producție și a lipsei clienților pe piață, autoritățile și operatorii de agricultură încearcă să găsească soluții pentru a sprijini sectorul legumicol. Cu toate acestea, procentul mare de importuri — aproximativ 60 % din legumele consumate în România — rămâne o problemă structurată, care afectează producția locală și viitorul fermierilor.
Această situație pune în evidență dificultățile cu care se confruntă agricultura românească, unde munca intensă și recoltele bogate pot fi anulate rapid de factori economici și de piață, lăsând agricultorii într-o poziție precară în fața provocărilor actuale.
