România traversează una dintre cele mai dificile perioade pentru sistemul energetic din ultimii ani, după oprirea completă a Centralei Nucleare de la Cernavodă. Cele două reactoare nucleare, care asigură o parte importantă din consumul național de electricitate, sunt acum indisponibile simultan, iar efectele se văd deja direct în facturile și în piața de energie. Țara a ajuns să importe masiv curent electric pentru a putea acoperi consumul intern și pentru a evita probleme majore în sistemul energetic național.
Situația este considerată fără precedent în ultimii ani, deoarece România rămâne practic fără producția nucleară de la Cernavodă pentru aproape trei săptămâni. Unitatea 2 a fost deja oprită anterior din cauza unei probleme tehnice apărute la un transformator din partea clasică a centralei, iar acum și Unitatea 1 a fost deconectată de la rețea pentru lucrări programate de mentenanță. Potrivit estimărilor actuale, Unitatea 2 ar urma să revină în funcțiune abia în jurul datei de 1 iunie.
Centrala Nucleară de la Cernavodă reprezintă una dintre cele mai importante surse de energie ale României. Cele două reactoare furnizează împreună aproximativ 1.400 MW, adică în jur de 15-20% din consumul național de electricitate în anumite intervale. Lipsa acestei capacități uriașe pune acum o presiune enormă pe întregul Sistem Energetic Național, mai ales seara și noaptea, când producția de energie solară scade aproape complet.
În aceste condiții, România a fost nevoită să crească semnificativ importurile de electricitate. Potrivit datelor din piața energetică, în unele momente importurile au devenit principala sursă de alimentare a țării. Într-un interval de consum ridicat, România importa peste 2.200 MW, mai mult chiar decât produceau hidrocentralele interne în acel moment. Specialiștii avertizează că această dependență de energia cumpărată din exterior face sistemul mult mai vulnerabil și contribuie direct la creșterea prețurilor.
Problema este agravată și de faptul că mai multe grupuri energetice pe cărbune și gaze sunt și ele oprite temporar, fie pentru reparații programate, fie din cauza unor avarii tehnice. Astfel, România pierde simultan mai multe surse importante de producție internă și devine mult mai dependentă de energia cumpărată de pe piețele externe.
Efectele s-au văzut imediat și în prețul energiei electrice. România a ajuns din nou să înregistreze unul dintre cele mai mari prețuri spot la energie din Europa. Pe piața pentru ziua următoare, energia electrică tranzacționată pentru livrare a depășit 140 de euro/MWh, cel mai mare nivel european în acel moment. Specialiștii spun că lipsa producției nucleare stabile și ieftine este una dintre principalele cauze ale acestei creșteri bruște.
În mod normal, în această perioadă a anului, România beneficiază de producție ridicată din surse regenerabile, mai ales din parcurile fotovoltaice. Totuși, energia solară poate acoperi consumul doar în timpul zilei. În orele de seară, când producția solară dispare și consumul crește, sistemul energetic devine mult mai tensionat. Tocmai de aceea, lipsa energiei nucleare este resimțită cel mai puternic în intervalele de vârf.
Reprezentanții Nuclearelectrica susțin însă că opririle sunt controlate și că nu există niciun risc pentru populație sau pentru siguranța nucleară. În cazul Unității 2, compania a transmis că reactorul este menținut în condiții de securitate deplină și că problema tehnică nu a afectat zona nucleară propriu-zisă a centralei.
Situația actuală reaprinde și discuțiile despre vulnerabilitatea sistemului energetic românesc și despre întârzierea unor investiții importante în noi capacități de producție. România încearcă de mai mulți ani să extindă și să modernizeze centrala de la Cernavodă, inclusiv prin retehnologizarea Unității 1 și dezvoltarea reactoarelor 3 și 4, însă proiectele avansează lent și necesită investiții uriașe.
