La început, lucrurile păreau simple: un primar din judeţul Vaslui — Dănuț Cojocaru — susţinea că ar fi fost otrăvit de o angajată, acuzând-o că i-ar fi administrat mercur (posibil prin alimente) şi că apoi s-ar fi confruntat cu simptome grave: arsuri, pierdere de miros, dezechilibru, disconfort fizic.
Din 2019 până în 2021, pentru „investigaţii medicale” — analize, teste, examinări — el, împreună cu contabilul primăriei, a solicitat plăţi de circa 70.000 de lei, bani luaţi din bugetul primăriei, adică din fonduri publice.
Sumele au fost repartizate pe ani: ~20.150 lei în 2019, ~36.865 lei în 2020 şi ~13.755 lei în 2021.
Primarul a susținut că aceste cheltuieli erau justificate — că analizele erau necesare pentru a confirma otrăvirea și impactul asupra sănătății lui. Spunea că se tratase de o “intoxicaţie cu mercur” — primul episod ar fi avut loc în 2018, când, potrivit declarației lui, o angajată i-ar fi adus struguri “tratați” — iar efectele, de-a lungul anilor, s-au agravat: glicemie ridicată, arsuri, probleme de echilibru, pierderea mirosului.
Dar autoritățile care au investigat cazul au ajuns la altă concluzie: plângerile împotriva angajatei nu s-au susținut — nu existau probe suficiente să demonstreze otrăvirea. În schimb, experții au stabilit că nivelul de mercur detectat în organismul primarului ar fi putut proveni din consum alimentar, de exemplu prin pește, nu de la o presupusă otrăvire intenționată.
În consecință, pentru folosirea nejustificată a banilor publici — care ar fi trebuit să acopere cheltuieli de interes comun, nu costuri personale — primarul a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, fals și uz de fals.
Astfel, ce a pornit ca o poveste despre suferință și credința într-o posibilă otrăvire s-a transformat într-un semnal de alarmă: când deciziile de cheltuire a banilor publici sunt influenţate de interese private, transparenţa şi responsabilitatea devin esenţiale.
