Omul de afaceri român Iulian Dascălu — cunoscut în special pentru dezvoltările sale comerciale de tip mall — a readus în actualitate un proiect energetic ambițios în zona Lacului Bicaz din județul Neamț, o regiune deja consacrată pentru produsele hidroelectrice generate pe râul Bistrița. Planurile sale, puse în discuție printr-o documentație oficială analizată recent, urmăresc realizarea unei centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj care ar putea schimba modul în care energia regenerabilă este gestionată și stocată în România. 
Întregul proiect, aparținând companiei Hydro Blue Energy SRL — controlată de Dascălu — se întinde pe aproximativ 230 de hectare de teren, dintre care peste 100 vor fi implicate direct în lucrări de construcție. Ideea de bază este simplă, dar inovatoare din punct de vedere tehnic: nu este vorba doar despre o hidrocentrală convențională, ci despre un sistem care poate funcționa ca o „baterie” uriașă pentru rețeaua națională de energie. Astfel, în perioadele în care producția de electricitate depășește consumul — de exemplu, noaptea sau când vântul și soarele furnizează multă energie gratuită — apa este pompată într-un lac artificial situat la altitudine. Când cererea de energie crește, apa stocată este lăsată să curgă prin turbine, generând electricitate la momentul potrivit.
Pentru a face acest lucru posibil, proiectul propune amenajarea unui lac artificial de peste 20 de hectare, cu o capacitate de stocare de aproape 3,5 milioane de metri cubi de apă, construit pe vârful Frasin, deasupra Lacului Bicaz. Realizarea acestui rezervor va necesita excavații masive, estimate la aproximativ 5 milioane de metri cubi de material.
Un alt element spectaculos al proiectului este centrala propriu-zisă, gândită să fie construită la aproximativ 400 de metri sub pământ, într-un sistem de caverne săpate în munte. În acest spațiu subteran vor fi plasate turbinele și generatoarele care transformă energia potențială a apei în electricitate și apoi o pregătesc pentru conectarea la rețeaua de transport la înaltă tensiune. Pentru a face toate acestea posibile, vor fi realizate tuneluri subterane impresionante: un tunel principal de înaltă presiune de aproximativ 1,4 kilometri pentru transportul apei între lacuri, o galerie de evacuare de 1,2 kilometri și alte galerii de acces, în total peste 3 kilometri de tuneluri necesare pentru funcționarea și întreținerea instalației.
Pe lângă lacul artificial și lucrările subterane masive, proiectul prevede și amenajarea unei platforme logistice pentru lucrători, cu facilități de cazare, birouri administrative, cantină și servicii medicale, necesare în timpul celor aproximativ 4–5 ani de construcție până la finalizarea centralelor. După ce lucrările vor fi gata, această platformă va fi dezafectată.
Pentru a integra sistemul în rețeaua națională de transport de energie, proiectul include construirea unei linii electrice aeriene de 7 kilometri, care să lege noua centrală de stația existentă de 220 kV. Această conexiune este esențială pentru ca energia generată să ajungă eficient în rețea și pentru a contribui la stabilitatea sistemului energetic al României.
O parte importantă a planului este implicarea companiei de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România. Conform deciziilor recente ale acționarilor, Hidroelectrica intenționează să achiziționeze 50% din proiect odată ce centrala va fi operațională, ceea ce ar crea o legătură strânsă între investiția privată și participarea statului în exploatare.
Proiectul ridică și întrebări legate de impactul asupra mediului și modul în care lucrările vor alterat terenurile naturale din zona montană și lacul artificial existent, iar documentația de mediu va fi dezbătută public la Bicaz în luna martie 2026, oferind comunității și specialiștilor șansa de a explora avantajele și riscurile acestei investiții.
În esență, inițiativa lui Iulian Dascălu se înscrie într-o tendință mai largă de a combina tehnologiile de generare a energiei regenerabile cu soluții moderne de stocare, având ca scop sprijinirea unei rețele energetice mai flexibile și mai puțin emisive. Dacă va fi realizat, proiectul de la Bicaz ar putea juca un rol important în mixul energetic al României în următorii ani.
