Dosarul intervenției violente a Jandarmeriei din 10 august 2018 a ajuns într-un punct critic, după ani întregi de anchete, amânări și dispute în instanță. Luni, la Tribunalul Militar București, foștii șefi ai Jandarmeriei Române au fost chemați să dea declarații în fața judecătorilor pentru prima dată de la protestul care a șocat România și care a rămas unul dintre cele mai controversate momente ale ultimilor ani.
În fața instanței au fost prezenți Sebastian Cucoș, fost inspector general al Jandarmeriei Române, Cătălin Sindile, fost prim-adjunct al inspectorului general, și Laurențiu Cazan, fost adjunct al Jandarmeriei Capitalei. Cei trei sunt acuzați de abuz în serviciu în legătură cu intervenția în forță a jandarmilor asupra protestatarilor aflați în Piața Victoriei în noaptea de 10 august 2018.
Procesul se desfășoară într-o atmosferă tensionată și sub o presiune uriașă, deoarece termenul de prescripție al faptelor se apropie rapid. Potrivit informațiilor prezentate de avocații victimelor și de organizațiile civice implicate în dosar, acuzațiile s-ar putea prescrie în octombrie 2026. Dacă până atunci nu va exista o soluție definitivă sau procesul va continua să fie amânat, inculpații ar putea scăpa fără o condamnare pe fond.
Dosarul „10 August” este considerat unul dintre cele mai importante procese legate de abuzurile autorităților din România postdecembristă. În centrul anchetei se află intervenția jandarmilor asupra protestului antiguvernamental din Piața Victoriei, unde zeci de mii de oameni, inclusiv familii cu copii și turiști, au fost expuși gazelor lacrimogene și intervențiilor violente ale forțelor de ordine. Sute de persoane au reclamat atunci că au fost lovite, agresate sau afectate de folosirea excesivă a forței.
De-a lungul anilor, cazul a fost marcat de numeroase blocaje procedurale. Dosarul a fost inițial clasat, apoi redeschis după contestarea deciziei în instanță. În tot acest timp, sute de martori și victime au fost audiați, iar ancheta s-a întins pe mai mulți ani, ceea ce a apropiat procesul periculos de mult de termenul de prescripție.
În încercarea de a accelera judecata și de a evita închiderea dosarului prin simpla trecere a timpului, Tribunalul Militar București a decis recent să limiteze numărul martorilor care mai urmează să fie audiați. Potrivit informațiilor din dosar, instanța a renunțat la audierea a peste 370 de martori rămași pe listă, argumentând că au fost deja administrate suficiente probe și declarații pentru continuarea procesului.
Această decizie a provocat însă reacții și controverse. Avocații foștilor șefi ai Jandarmeriei au contestat măsura și au acuzat instanța că încearcă să grăbească procesul într-un mod care ar putea afecta dreptul la apărare. În paralel, reprezentanții victimelor și organizațiile civice spun că limitarea audierilor este singura variantă realistă pentru ca dosarul să mai poată ajunge la o sentință înainte de prescriere.
Procesul a fost afectat recent și de alte probleme procedurale. La unul dintre termenele anterioare, judecătorul cauzei a formulat o cerere de abținere, invocând relații profesionale indirecte cu avocatul unora dintre inculpați. Situația a stârnit temeri că dosarul ar putea fi reluat de la zero dacă un nou complet ar prelua cauza, ceea ce ar face aproape imposibilă pronunțarea unei sentințe înainte de prescripție.
La finalul ședinței de luni, Tribunalul Militar București a decis amânarea cauzei pentru data de 14 mai 2026. Până atunci, procesul continuă să fie urmărit cu atenție atât de victimele intervenției din 2018, cât și de organizațiile civice care consideră dosarul un test major pentru justiția română și pentru modul în care statul răspunde în fața acuzațiilor de abuz comise de instituțiile sale.
