Situația construcțiilor ilegale din Parcul Herăstrău scoate la iveală o problemă care trenează de ani de zile și care, în ciuda promisiunilor repetate, rămâne nerezolvată. Deși autoritățile au identificat zeci de structuri ridicate fără autorizație și au început procedurile pentru demolarea lor, în realitate foarte puține au fost eliminate, iar majoritatea continuă să funcționeze nestingherit.
În ultimii ani, Poliția Locală din București a făcut numeroase controale în parc și a descoperit mai multe construcții ilegale – de la terase și restaurante până la diverse chioșcuri improvizate. În total, au fost întocmite 72 de documente oficiale prin care se cere desființarea acestor structuri. Cu toate acestea, 68 dintre ele, adică aproximativ 95%, nu au ajuns nici până astăzi să fie puse în aplicare, fiind blocate în proceduri administrative.
Procesul este unul complicat și presupune mai multe etape. Mai întâi, polițiștii locali constată ilegalitatea și îi cer proprietarului să demoleze construcția pe cont propriu. Dacă acesta refuză, se întocmește un referat care ajunge la Primăria Capitalei. Însă demolarea efectivă nu poate avea loc fără semnătura primarului general pe o dispoziție oficială. Tocmai aici apare blocajul: aceste documente rămân ani la rând „pe circuitul de avizare”, fără să fie finalizate.
Între timp, afacerile continuă să funcționeze în parc, iar unele dintre ele sunt legate de firme cunoscute sau de persoane cu influență. În anumite cazuri, au fost făcute inclusiv sesizări penale, însă acest lucru nu a dus automat la desființarea construcțiilor.
Problema nu este una nouă. De-a lungul anilor, au existat mai multe încercări de „curățare” a parcului, însă rezultatele au fost limitate. În unele situații, a fost nevoie de ani întregi pentru demolarea câtorva chioșcuri sau a unei singure terase, ceea ce arată cât de dificil este, în practică, să fie aplicate aceste măsuri.
În prezent, autoritățile susțin că vor să elimine toate construcțiile ilegale și să redea parcurile bucureștenilor într-o formă mai curată și mai organizată. Cu toate acestea, realitatea din teren arată că există o diferență mare între intenții și rezultate. Birocrația, interesele economice și posibilele influențe din culise fac ca multe dintre aceste cazuri să rămână blocate ani la rând.
Astfel, Parcul Herăstrău continuă să fie ocupat de numeroase construcții care nu au autorizație, iar procesul de eliminare a acestora avansează extrem de lent. Situația ridică semne de întrebare nu doar despre eficiența administrației, ci și despre modul în care sunt protejate spațiile publice, într-un oraș în care fiecare metru de parc ar trebui să fie dedicat oamenilor, nu intereselor private.
