Guvernul condus de Ilie Bolojan pregătește bugetul de stat pentru anul 2026, un document considerat extrem de important într-un moment în care economia României se confruntă cu presiuni financiare și cu un deficit bugetar ridicat. Autoritățile au anunțat că proiectul urmează să fie aprobat de Guvern și trimis Parlamentului pentru dezbatere și vot, iar obiectivul principal este reducerea diferenței dintre cheltuielile și veniturile statului, în timp ce investițiile ar trebui să continue.
Potrivit datelor prezentate de Executiv, veniturile statului pentru 2026 sunt estimate la aproximativ 391,7 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile ar putea ajunge la aproximativ 527,4 miliarde de lei. Diferența dintre aceste două sume generează un deficit bugetar estimat la peste 135 de miliarde de lei. Guvernul își propune să reducă deficitul de la aproximativ 7,7% din produsul intern brut în 2025 la aproximativ 6,2% în 2026, ceea ce înseamnă că statul trebuie să reducă cheltuielile sau să crească veniturile cu aproape 19 miliarde de lei.
În același timp, autoritățile spun că bugetul a fost construit având în vedere mai multe provocări majore. Printre acestea se numără reducerea deficitului, menținerea investițiilor publice, plata dobânzilor tot mai mari pentru datoria publică și absorbția fondurilor europene. Numai plata dobânzilor pentru datoria acumulată de stat ar urma să ajungă la aproximativ 60 de miliarde de lei în 2026, o sumă uriașă care pune presiune asupra bugetului și limitează resursele disponibile pentru alte domenii.
Deși investițiile rămân o prioritate declarată, modul în care au fost împărțiți banii între ministere și instituții a atras atenția opiniei publice. Unele instituții urmează să primească mai mulți bani decât anul trecut, în timp ce altele vor avea bugete mai mici. Printre domeniile care beneficiază de creșteri importante se numără apărarea, sistemul de justiție și serviciile de informații.
Astfel, bugetul Ministerul Apărării Naționale ar urma să crească semnificativ, cu aproximativ 20%. Suma totală alocată ar putea ajunge la aproximativ 44 de miliarde de lei, față de aproximativ 36,8 miliarde de lei în anul precedent. Creșterea este justificată de contextul geopolitic tensionat și de angajamentele României privind consolidarea capacității de apărare.
De asemenea, instituțiile din zona securității naționale ar urma să primească fonduri mai mari. Bugetul Serviciul Român de Informații ar putea crește cu aproximativ 15%, ajungând la peste 5 miliarde de lei. Alte instituții din domeniul justiției, precum Înalta Curte de Casație și Justiție sau Ministerul Public, ar urma și ele să primească alocări mai mari față de anul trecut.
În schimb, alte domenii considerate esențiale pentru societate ar urma să aibă bugete mai mici decât în 2025. De exemplu, bugetul Ministerul Educației ar putea scădea de la aproximativ 60,25 miliarde de lei la aproximativ 57,38 miliarde de lei. Reducerea nu este una dramatică, dar ea vine într-un context în care sistemul educațional se confruntă deja cu numeroase probleme, iar profesorii și sindicatele cer de ani de zile mai multe investiții.
Situația este similară și în cazul Ministerul Sănătății, al cărui buget ar urma să fie ușor redus comparativ cu anul anterior. În același timp, și alte ministere importante, precum cel al Muncii sau al Transporturilor, ar urma să aibă alocări mai mici în 2026.
Pe de altă parte, guvernul afirmă că bugetul pentru investiții va rămâne ridicat. Autoritățile estimează că investițiile publice ar putea ajunge la peste 160 de miliarde de lei, adică aproximativ 8% din PIB. O mare parte dintre aceste fonduri ar urma să fie direcționate către proiecte finanțate din fonduri europene, inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență, unde România mai are de atras miliarde de euro până la termenul limită din 2026.
Redistribuirea bugetului între instituții a generat deja reacții și dezbateri politice. Criticii susțin că reducerea fondurilor pentru educație și sănătate ar putea afecta serviciile publice și dezvoltarea pe termen lung, în timp ce susținătorii guvernului afirmă că prioritățile actuale sunt stabilitatea economică și securitatea.
În perioada următoare, proiectul de buget va fi analizat și dezbătut în Parlament, unde ar putea suferi modificări înainte de adoptarea finală. Până atunci, discuțiile despre modul în care sunt împărțiți banii statului continuă, iar bugetul pentru 2026 rămâne unul dintre cele mai disputate subiecte din politica românească.
