Diana Buzoianu, ministrul Mediului, a vorbit recent — cu francheţe — despre un fenomen trist şi tot mai grav: tăierile ilegale de copaci în parcurile oraşelor româneşti. Ea a spus că ani de zile autorităţile „au închis ochii” în faţa celor care distrugeau spaţiile verzi — deseori, nu erau simpli cetăţeni, ci oameni cu mulţi bani, interesaţi să ridice blocuri sau construcţii în loc.
Ţinta acestor decizii nu era natura — era profitul. Copacii erau marcaţi, tăiaţi, într-un mod care deseori părea legal doar pe hârtie, pentru că — în realitate — legea permitea interpretări, iar protecţia spaţiilor verzi era fragilă. Spaţii verzi istorice ori parcuri importante au fost transformate în zone de construcţii. Buzoianu susţine că asta nu poate continua — oraşele nu pot fi sănătoase dacă legislaţia permite ca defrişarea să rămână o variantă deschisă.
De aceea, ministerul condus de ea a pus pe masa decizională un proiect de ordonanţă de urgenţă: tăierea, degradarea sau distrugerea fără drept a copacilor din spaţii verzi urbane vor deveni infracțiuni — nu doar contravenţii. Adică, dacă cineva taie ilegal copaci sau distruge vegetaţie din parcuri / spaţii verzi din intravilan, riscă între 6 luni și 3 ani de închisoare. Această modificare vizează spaţii verzi de peste 500 m², indiferent dacă terenul e public sau privat.
Această inițiativă vine după o serie de exemple concrete: în capitală, de-a lungul deceniilor, s-ar fi pierdut sute de hectare de spaţii verzi; în cazul Parcul IOR, de exemplu, autorităţile au semnalat că peste 1.500 de copaci au fost tăiați ilegal — iar legea în vigoare nu a permis sancţiuni reale, pentru că terenul a fost reclasificat ca „curți construcţii”.
Buzoianu spune că nu e vorba doar de copaci, ci de sufletul orașelor — de sănătatea oamenilor, de aer curat, de umbră, de locuri de relaxare, de spații verzi care fac diferența între un oraș sufocant și unul în care merită să trăiești. Ea consideră că permiterea construcțiilor masive în parcări sau pe spaţii verzi echivalează cu un atac asupra calității vieții — și pe termen lung, cu degradarea mediului urban.
Astfel, povestea pe care o spune Buzoianu este una de avertisment, dar și de speranță: autoritățile pot să intervină — să nu mai închidă ochii. Să schimbe legea, să protejeze spațiile verzi, să pedepsească tăierile ilegale și să refacă ordinea în orașe. Dacă proiectul de ordonanță este adoptat, ar putea fi începutul unei noi reguli — una care spune că natura nu e de vânzare, iar copacii nu se sacrifică pentru profit.
