Comuna Certeju de Sus, din județul Hunedoara, cu puțin peste 2 700 de locuitori, a ajuns într-o situație financiară critică, surprinzătoare pentru o localitate situată pe un teritoriu bogat în resurse minerale. Deși în zonă se găsesc zăcăminte semnificative de metale prețioase — aur și argint — și au existat proiecte miniere cu potențial de miliarde de euro, administrația locală se confruntă acum cu datorii uriașe la stat, în valoare de peste 8,4 milioane de lei, pe care nu le poate plăti.
Problema a pornit dintr-o concesiune încheiată în urmă cu peste un deceniu. În 2010, primăria a dat în folosință unei companii o pădure de circa 50 de hectare, teren aflat în perimetrul minier, pentru exploatarea resurselor de aur. Concesiunea aducea la bugetul local 600 000 de lei anual, dar, potrivit unui control al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), acești bani n-ar fi trebuit să rămână la nivel local, ci să ajungă la bugetul de stat — pentru că primăria nu avea dreptul să dispună de acel teren ca proprietate privată, întrucât terenul respectiv făcea parte din fondul forestier al statului. Astfel, inspectorii fiscali au stabilit că sumele încasate pentru redevențele miniere între 2011 și 2017 erau datorate statului, iar primăria trebuie să le plătească acum.
Pe lângă redevențele principale, suma finală a datoriei a crescut considerabil din cauza dobânzilor și penalităților pentru neplată la timp, ajungând la peste 8,4 milioane de lei — aproape echivalentul bugetului anual al comunei pentru anul trecut, care a fost de 7,5 milioane de lei, în timp ce cheltuielile au fost de 8 milioane de lei.
Administrația locală a încercat să conteste decizia ANAF în instanță, dar procesul a fost pierdut din cauza depășirii termenelor legale de contestare. Primăria a susținut în instanță că actele de control ar trebui anulate și chiar a cerut suspendarea judecății până la rezolvarea unui dosar penal conex, însă nu a reușit să respecte termenele procedurale, iar hotărârea a rămas definitivă. Ulterior, demersurile de revizuire și de suspendare a executării au fost respinse de instanțe până la începutul acestui an.
Ca măsură de recuperare a banilor, Agenția Județeană a Finanțelor Publice Hunedoara a deschis procedura de executare silită împotriva primăriei și a instituit sechestru pe sediul primăriei și pe 110 hectare de pădure aflate în proprietatea comunei. Autoritățile locale au contestat aceste măsuri în instanță și au reușit, cel puțin temporar, să suspende executarea până la soluționarea definitivă a cauzelor.
Situația a avut efecte mult mai largi asupra comunității: administrația nu a putut accesa fonduri europene și proiecte de dezvoltare, iar bugetul local este aproape blocat de povara datoriei. Primarul comunei a declarat că resursele financiare sunt insuficiente pentru plata salariilor, investiții de infrastructură sau alte nevoi ale comunității, întrucât aproape trei milioane de lei au fost cheltuiți doar pentru salariile celor 17 angajați ai primăriei în anul trecut.
Ironia situației este cu atât mai mare cu cât regiunea este asociată cu exploatarea aurului și resurselor minerale, iar potențialul economic al acestor zăcăminte ar fi putut fi o sursă importantă de venituri pentru comunitate. În urmă cu câteva decenii, proiectele miniere din zonă au generat interes din partea unor companii multinaționale și au fost estimate la miliarde de lei în valoare, dar nici acestea nu au adus prosperitate semnificativă comunității locale, iar acum comuna se luptă cu efectele unor decizii administrative vechi și incomplet gestionate.
Această situație pune în evidență complexitățile juridice și fiscale care pot apărea atunci când administrațiile locale gestionează resurse naturale valoroase, dar nu respectă procedurile legale privind proprietatea și transferul redevențelor, lăsând comunitățile într-un impas financiar greu de depășit.
