Într-o zi de 1 august 2018, o femeie din România a avut parte de o experiență șocantă: cineva — necunoscut — a postat pe platforma de anunţuri online Russmedia Digital (proprietarul site-ului publi24.ro) un anunț prin care pretindea că ea oferă servicii sexuale. În acel anunț: fotografia ei și numărul său de telefon apăruseră fără consimțământul său. În momentul în care a realizat ce se întâmplă, femeia a cerut retragerea anunțului — şi, într-adevăr, în mai puțin de o oră, acesta a fost şters de către operatorul site-ului.
Dar răul fusese deja făcut: anunțul fusese copiat și preluat pe alte site-uri, unde rămăsese online — expunându-i imaginea, datele personale şi afectându-i reputaţia, intimitatea şi onoarea. Femeia s-a simțit grav lezată și a decis să ceară justiție. Inițial, o instanță din România i-a dat câștig de cauză și sentința a fost în favoarea ei — societatea a fost obligată să plătească daune morale.
Însă, în apel, lucrurile s-au schimbat: tribunalul a decis că proprietarul site-ului nu răspunde pentru conținutul publicat de utilizatori — întrucât este tratat drept “furnizor de servicii de găzduire”, nu ca editor. Prinsă între proceduri și nesiguranță juridică, victima a făcut recurs până la o instanță superioară care a hotărât să trimită cazul la instanță europeană, ca să clarifice ce obligaţii are, de fapt, o piaţă online atunci când apar astfel de situații.
Curtea europeană spune clar: „Platformele online sunt responsabile”
La începutul lunii decembrie 2025, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a luat o decizie importantă. În cazul acestei femei, a stabilit că operatorul site-ului (adică Russmedia Digital) are statutul de operator de date în sensul legislației privind protecția datelor (GDPR), deoarece gestionează anunţurile publicate — şi deci date personale — și nu poate invoca simpla găzduire ca scuză pentru a se sustrage de la responsabilitate.
Mai exact — înainte ca un anunţ care conţine date sensibile (cum sunt fotografie, număr de telefon etc.) să fie publicat, operatorul trebuie să verifice două lucruri: sau că persoana ale cărei date apar în anunţ a consimţit expres la publicare, sau să se asigure că cel care postează este chiar persoana vizată. Dacă nu există un astfel de consimţământ sau confirmare, anunţul trebuie refuzat.
Mai mult: după publicare, operatorul are obligaţia să limiteze riscul ca anunţul să fie copiat şi redistribuit ilegal pe alte site-uri — adică să aibă măsuri tehnice și organizatorice pentru a preveni reproducerea conținutului fără acord.
Şi important: această hotărâre a CJUE are valoare de precedent — adică se aplică tuturor situațiilor similare în întreaga Uniune Europeană. Instanțele din România și din alte țări membre vor trebui să ia decizii respectând aceste reguli.
Ce înseamnă decizia pentru tine și pentru toți utilizatorii de internet
Această hotărâre marchează un prag important: dovedește că platformele online nu sunt neutre sau lipsite de responsabilitate — ele trebuie să fie active în protejarea demnităţii, intimităţii şi datelor personale ale celor care folosesc serviciile lor.
Astfel:
- Dacă cineva postează pe un site o fotografie sau date personale fără acord, persoana vizată are dreptul să ceară despăgubiri — nu doar pentru daune materiale, ci și pentru daune morale, onoare, dreptul la imagine.
- Platformele se obligă să verifice identitatea și consimţământul — nu se mai poate invoca scuză că „noi doar oferim spațiu de publicare”.
- Oricine folosește internetul — fie vânzător, cumpărător, sau doar navighează — ar trebui să fie conștient că datele personale sunt protejate de lege și că ai dreptul să fii respectat.
Pentru femeia din acest caz, decizia reprezintă nu doar o victorie juridică personală, ci un semnal clar: demnitatea ta contează. Iar cei care gestionează spaţii online trebuie să acționeze responsabil — înainte să dai „publică” şi după.
