Problema clădirilor cu risc seismic din București revine în centrul atenției după ce primarul general Ciprian Ciucu a vorbit deschis despre dimensiunea uriașă a pericolului care planează asupra Capitalei în cazul unui cutremur puternic. Potrivit datelor oficiale, în București există peste 2.000 de imobile încadrate în diferite categorii de risc seismic, multe dintre ele aflate în centrul orașului și locuite zilnic de mii de oameni.
Edilul susține că amploarea problemei depășește cu mult capacitatea financiară și administrativă a Primăriei Capitalei. Într-un mesaj public, Ciprian Ciucu a explicat că, în ritmul actual, administrația poate consolida aproximativ 20 de clădiri la fiecare doi ani, adică în jur de 10 imobile anual. În condițiile în care numărul clădirilor vulnerabile este uriaș, ar fi nevoie de zeci de ani pentru rezolvarea situației.
Primarul a afirmat că nici măcar întreg bugetul Primăriei București pe următorii 100 de ani nu ar fi suficient pentru a acoperi toate lucrările necesare. Din acest motiv, administrația caută alte soluții și încearcă să atragă capital privat pentru consolidarea clădirilor periculoase. Ideea este ca investitorii să participe la restaurarea și modernizarea imobilelor, urmând ca acestea să fie apoi reintroduse în circuitul economic, prin hoteluri, birouri, spații comerciale sau apartamente renovate.
Strategia propusă de Ciprian Ciucu se bazează în mare parte pe transformarea centrului Capitalei într-o zonă mai atractivă economic și turistic. Primarul spune că regenerarea urbană a unor zone precum Bulevardul Magheru, Brezoianu sau Piața Lahovari ar putea aduce investiții private importante și ar crește interesul dezvoltatorilor pentru restaurarea clădirilor vechi și vulnerabile.
Printre soluțiile analizate de Primărie se află și concesionarea unor clădiri aflate în proprietatea municipalității, cu obligația ca investitorii să suporte consolidarea și renovarea lor. De asemenea, administrația vrea să dezvolte mecanisme prin care proprietarii de apartamente din clădirile cu risc seismic să poată obține credite avantajoase pentru consolidare, cu dobânzi reduse și garanții oferite parțial de Primărie.
Primarul a oferit și exemple concrete de proiecte care ar urma să înceapă în perioada următoare. Hotelul Ambasador, una dintre cele mai cunoscute clădiri de pe Magheru, va intra în consolidare și renovare printr-o investiție privată realizată de familia Meinl. În plus, autoritățile au anunțat că urmează și lucrări pentru celebrul Bloc Patria/ARO, una dintre clădirile simbol ale Bucureștiului interbelic.
Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât specialiștii avertizează de ani de zile că Bucureștiul este unul dintre cele mai vulnerabile orașe europene în fața unui cutremur major. O analiză a Comitetului Municipiului București pentru Situații de Urgență arăta încă din 2023 că aproximativ 23.000 de clădiri din Capitală ar putea suferi avarii importante în cazul unui seism asemănător celui din 1977.
În prezent, sute de imobile sunt încadrate oficial în clasa I de risc seismic, ceea ce înseamnă că se pot prăbuși total sau parțial în cazul unui cutremur puternic. Alte sute de clădiri se află în clase inferioare de risc, însă și acestea pot deveni extrem de periculoase în timpul unui seism major.
Problema consolidărilor întârziate este una veche în București. Datele oficiale arată că în ultimele decenii au fost consolidate foarte puține clădiri comparativ cu nevoile reale ale orașului. Ritmul lent al lucrărilor a fost pus pe seama birocrației, a costurilor foarte mari și a dificultăților juridice care apar atunci când proprietarii nu sunt de acord cu intervențiile sau cu mutarea temporară din apartamente.
În paralel, multe dintre clădirile aflate în pericol sunt monumente istorice sau imobile construite înainte de 1940, iar restaurarea lor este mult mai complicată și mai costisitoare. Autoritățile susțin că doar consolidarea a șase clădiri istorice aprobate recent depășește 229 de milioane de lei.
Discuțiile despre riscul seismic au reapărut puternic în spațiul public și din cauza amintirii cutremurului devastator din 4 martie 1977, care a provocat moartea a aproape 1.600 de persoane și distrugeri masive în București. Specialiștii avertizează că un seism similar ar putea avea consecințe și mai grave astăzi, având în vedere numărul mare de clădiri degradate și densitatea urbană mult mai ridicată.
