Avocatul Poporului a sesizat marți Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la o prevedere introdusă prin Ordonanța de Urgență nr. 91/2025, care elimină plata primei zile de concediu medical pentru certificatele emise în perioada 1 februarie 2026–31 decembrie 2027. Concret, după intrarea în vigoare a noii reguli, angajatorii și statul nu vor mai plăti indemnizația aferentă primei zile de incapacitate temporară de muncă, iar sumele vor fi calculate și plătite începând cu a doua zi de concediu.
În documentul depus la CCR, Avocatul Poporului argumentează că această modificare încalcă mai multe articole din Constituție. Printre acestea se numără principiul securității juridice și al previzibilității normei, dreptul la ocrotirea sănătății, dreptul de proprietate privată și protecția socială a cetățenilor. Potrivit sesizării, statul, prin această ordonanță, ar reduce protecția socială de care beneficiarii contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate ar trebui să se bucure, punând în discuție însăși logica contribuției obligatorii plătite de angajați și angajatori către fondul de sănătate.
Avocatul Poporului invocă jurisprudența CCR potrivit căreia plata contribuțiilor la asigurările sociale de sănătate garantează persoanei înscrise în sistemul de sănătate publică dreptul la prestații adecvate atunci când se îmbolnăvește. În plus, potrivit sesizării, statul are obligația de a asigura cadrul legislativ și resursele necesare pentru protecția sănătății publice și pentru plata indemnizațiilor de concediu medical, ca expresie a acestui drept constituțional.
Contestarea vine și pe fondul criticilor venite din partea unor sindicate și organizații ale pacienților, care au atras atenția asupra impactului pe care neplata primei zile de concediu medical îl poate avea asupra persoanelor cu afecțiuni cronice, oncologice sau rare. Reprezentanții acestor grupuri susțin că, pentru angajații care urmează tratamente medicale repetate, pierderea unei zile de venit de fiecare dată poate conduce la pierderi financiare semnificative pe parcursul anului și poate descuraja respectarea recomandărilor medicale.
Criticii măsurii susțin că introducerea unei „zile de carență”, adică a unei zile neplătite din concediul medical, riscă să penalizeze lucrătorii pentru situații care nu țin de voința lor și să încalce principiul contributivității în sistemul de asigurări sociale. De asemenea, ei atrag atenția că ordonanțele de urgență ar trebui adoptate numai în situații extraordinare, ceea ce, în opinia unor sindicate, nu este cazul măsurii în discuție.
Sesizarea Avocatului Poporului urmează să fie analizată de CCR, iar decizia Curții va fi importantă pentru modul în care se vor aplica indemnizațiile de concediu medical în perioada următoare și pentru echilibrul între gestionarea finanțelor publice și protecția drepturilor sociale ale angajaților.
