Patru piloți români, trimiși de Armata Română în Statele Unite ale Americii pentru o perioadă de trei ani în cadrul programului de pregătire pentru operarea aeronavelor militare F-16, au beneficiat de fonduri care au atras critici din partea ministrului Apărării, Radu Miruță. Conform declarațiilor oficiale, pentru chiria vehiculelor folosite pe durata instruirii li s-au acordat în total aproximativ 575.000 de dolari, ceea ce înseamnă pentru fiecare pilot o medie de circa 70.000 $ pe an pentru transportul de la domiciliu la baza de pregătire și înapoi.
Ministrul Miruță a descris această situație drept „strigătoare la cer”, argumentând că sumele alocate pentru închirierea mașinilor sunt disproporționat de mari în raport cu necesitățile reale ale piloților. El a subliniat că, cu o treime sau chiar o jumătate din acești bani, ar fi fost posibile achiziționarea unor autoturisme decente, care ar fi deservit nevoile de deplasare fără costuri atât de ridicate. În opinia sa, chiar și o mașină cumpărată la fiecare șase luni — folosind fondurile respective — ar fi fost o soluție eficientă și mult mai ieftină decât plata chiriei pentru perioade îndelungate.
Piloții trimiși în SUA fac parte din programul de pregătire al Forțelor Aeriene pentru operarea avioanelor de luptă F-16, un proces esențial pentru tranziția de la aeronavele mai vechi și pentru consolidarea capacităților militare aeriene ale României în cadrul NATO. Înainte de această critică legată de cheltuieli, astfel de programe de instruire erau considerate o investiție strategică în profesionalizarea personalului — de la cursuri teoretice și simulatoare până la zboruri practice.
După ce a luat la cunoștință de valoarea cheltuielilor pentru închirierea de mașini, ministrul Apărării a dispus schimbarea modului în care sunt gestionate aceste costuri, pentru a reduce impactul lor asupra bugetului public fără a afecta calitatea instruirii piloților. Miruță a insistat că ajustarea fondurilor nu va pune în pericol pregătirea militarilor sau statutul lor în cadrul armatei, dar va contribui la o gestionare mai responsabilă a resurselor financiare ale statului.
Această situație a atras atenția asupra modului în care sunt cheltuiți banii publici în programe de instruire militară externe și asupra necesității unei transparențe mai mari în administrarea acestor fonduri, mai ales în contexte în care investițiile în tehnologie și personal militar necesită un echilibru atent între eficiență și eficacitate.
