La spitalul județean din Ploiești situația privind medicii specialiști este tot mai dificilă, iar cea mai afectată secție este neurologia, unde există doar cinci doctori care asigură parțial gărzile necesare — insuficient pentru un număr de pacienți care ajunge și la aproximativ 700 000 în județ, fiind singura unitate de urgență pentru această populație din zonă.
Managerul interimar al spitalului, dr. Sebastian-Constantin Toma, explică că au fost organizate concursuri pentru cinci posturi în secția de neurologie — trei de medic primar și două de medic specialist — conform procedurilor legale, dar surprinzător nu s-a înscris niciunul dintre medicii colaboratori, deși inițial și-ar fi exprimat intenția de a participa. Unele candidaturi au fost chiar retrase în ultima zi, iar alți doi medici au cerut plata 450 de lei pe oră pentru activitatea de gardă, o solicitare pe care conducerea spitalului o consideră prea mare și dificil de susținut în buget.
Această situație evidențiază clar o problemă structurală: medicii tineri sau specialiștii deja practicanți preferă, în mod frecvent, să lucreze în sistemul privat — unde condițiile de muncă sunt mai puțin stresante și remunerația este adesea mai atractivă — decât să se implice în gărzile din spitalele publice, unde responsabilitățile sunt ridicate și volumul de muncă este intens.
Pentru a atrage personal, spitalul a introdus stimulente financiare pentru gărzile efectuate, iar Consiliul Județean acordă bonusuri pentru a motiva medicii să participe la serviciile de noapte. Cu toate acestea, aceste măsuri nu sunt suficiente pentru a acoperi integral deficitul de personal în neurologie, iar gestionarea urgențelor rămâne o provocare.
Problema este parte din contextul mai larg al unei crize de personal medical care afectează numeroase secții, nu doar neurologia, la Spitalul Județean de Urgență din Ploiești, unde aproximativ jumătate din posturile de medici din organigramă sunt vacante, conform unor date recente privind deficitul total de cadre medicale.
În lipsa unor soluții rapide și eficiente, pacienții din Prahova riscă să facă față unor timpi mai lungi de așteptare sau să fie redirecționați către alte spitale din județe vecine pentru consultații și intervenții urgente, în special în cazurile de afecțiuni neurologice severe, cum ar fi accidentele vasculare cerebrale.
Această criză reflectă problema mai largă a deficitului de medici în sistemul public de sănătate românesc, unde numeroase unități se chinuiesc să atragă și să rețină specialiștii de care au nevoie pentru a oferi servicii medicale adecvate populației.
