Continut
Președintele Nicușor Dan a făcut un pas important în disputa privind noile modificări aduse Legii Sportului: el a atacat la Curtea Constituțională a României (CCR) legea ce introduce reguli care impun cluburilor sportive să aibă un procent minim de jucători români pe teren, potrivit mai multor surse de presă.
Actul normativ, propus și susținut în Parlament — inclusiv de deputați AUR — prevede ca în competițiile interne fiecare echipă să alinieze minimum 40 % sportivi români, urmând ca nerespectarea acestei reguli să atragă amenzi semnificative de la 500.000 până la 1.000.000 de lei pentru cluburile vizate.
De ce a sesizat Nicușor Dan Curtea Constituțională
În urma adoptării de către Parlament a acestor prevederi, Nicușor Dan a refuzat să promulge legea în forma actuală și a trimis o sesizare la Curtea Constituțională, cerând judecătorilor să analizeze dacă noile reguli respectă sau nu dispozițiile Constituției.
Contestația președintelui nu are termen imediat de soluționare, însă este programată pentru 4 februarie 2026, când CCR urmează să decidă dacă legea este constituțională sau dacă există motive pentru a o respinge sau a o trimite înapoi Parlamentului spre revizuire.
Un proiect care a stârnit controverse în sportul românesc
Modificările din Legea Sportului — cunoscute în presă și ca „Legea Novak”, după numele fostului ministru al sportului al cărui ordin stă la baza regulii de 40 % — au provocat reacții puternice din partea cluburilor, managerilor și oamenilor din lumea sportului.
Criticii susțin că regulile propuse ar afecta competitivitatea echipelor și ar crea barriere neconstituționale în sport, încălcând libertatea de circulație a jucătorilor și principiile competiționale. Ei argumentează că astfel de cote obligatorii pot distorsiona competițiile interne și pot pune România într-o poziție nefavorabilă în arena sportivă internațională.
Pe de altă parte, inițiatorii modificărilor, printre care și deputatul AUR Ciprian Paraschiv, susțin că obiectivul este să fie protejați și promovați sportivii români în propriile competiții, însă această abordare a generat dezbateri aprinse despre rolul statului în sport și despre limitele intervenției legislative într-un domeniu puternic influențat de dinamica pieței și de regulile internaționale.
Reacții și ecouri în societate
Decizia lui Nicușor Dan a venit și după un val de critici și o petiție semnată de reprezentanți importanți ai cluburilor pentru a atrage atenția asupra potențialelor efecte negative ale legii și pentru a cere președintelui să o retrimită spre reexaminare sau să o conteste la CCR.
Susținătorii președintelui consideră că sesizarea este un act de responsabilitate constituțională, menit să asigure că legea reflectă cadrul legal fundamental al statului și nu creează discriminări sau limitări nejustificate, ci respectă regulile de drept și libertățile prevăzute de legea supremă.
Ce urmează?
În perioada următoare, dezbaterea privind Legea Sportului va continua pe mai multe fronturi: în plan juridic, cu analiza CCR, dar și în plan public, unde a generat discuții despre identitatea și viitorul sportului românesc, despre echilibrul între promovarea jucătorilor locali și competitivitatea internațională, dar și despre rolul legislativului în stabilirea regulilor de bază pentru competițiile sportive.
