Pe măsură ce zilele se răcesc și iarna se apropie tot mai mult, Europa topește cu grija zi de zi — iar pentru mulți, ceea ce ne scoate din frig sunt rezervele de gaze naturale. Acum, la final de noiembrie 2025, tabloul general nu e tocmai liniștitor: stocurile de gaze la nivelul Uniunii Europene sunt clar mai reduse decât anul trecut, chiar înainte de sezonul rece.
Pe 24 noiembrie, conform datelor operatorilor europeni, depozitele UE erau umplute în proporţie de circa 78,1%, adică aproape una din cinci părți din spațiul de stocare era gol. Comparativ — cu un an înainte, la aceeași dată, se înregistrau 1.006,58 TWh de gaze depozitate și un grad de umplere de circa 87,7%. Cu alte cuvinte: aproximativ 114 TWh de gaz — o cantitate uriașă — lipsesc față de nivelul de anul trecut.
Asta spune o poveste a unei Europe vulnerabile: pe fundalul reducerii stocurilor, țări puternice și dependente de gaz — precum Germania — se confruntă cu scăderi puternice. De exemplu, Germania a coborât de la peste 92% stocuri pline, anul trecut, la sub 70% acum. Alte state — printre care Olanda, Ungaria, Austria sau Spania — au înregistrat, de asemenea, scăderi notabile, ceea ce le face vulnerabile dacă iarna va fi una geroasă sau aprovizionarea va fi perturbată.
Dar din acest tablou general de îngrijorare, un colț pare puțin mai optimist: România. În timp ce majoritatea din jur reduc stocurile, România figurează în lista extrem de restrânsă a ţărilor care — contrar trendului — au reușit să își crească rezervele. Astfel, cantitatea de gaze din depozitele sale a crescut de la 30,27 TWh în 2024 la 31,56 TWh în 2025. Gradul de umplere a urcat de la 89,39% la 93,21%.
Această evoluție aduce cu sine o speranță pentru iarna ce urmează: la un moment când multe state din UE se pregătesc cu teamă, România pare să aibă un tampon suplimentar. Asta nu garantează că vom fi complet feriți de crize — dar oferă un start mai bun, o siguranță reală în fața potențialelor șocuri pe piața energiei.
Totuși — trebuie să avem în vedere că nu totul depinde doar de rezerve. Dacă iarna e severă, dacă cererea explodează, sau dacă apar probleme de aprovizionare — chiar și rezervele mai mari pot deveni insuficiente.
Mai mult, contextul european nu este încă stabil: deși stocurile sunt mai mici, preţurile la gaze au scăzut recent sub praguri importante, ceea ce poate diminua presiunea imediată.
În final, ceea ce se întâmplă în aceste săptămâni conturează o poveste cumpliu-realistă: o Europă care intră iarna cu rezerve diminuate, cu riscuri de penurie și volatilitate; și o Românie care, prin decizii de stocare și, probabil, producție internă, reușește să iasă — momentan — mai bine.
