Povestea începe cu emoţia şi agitaţia unei campanii electorale — candidaţi, promisiuni, mesaje transmise pe social media, dorinţa de a ajunge la cât mai mulţi oameni. Printre ei, şi Ciprian Ciucu, care şi-a folosit conturile de Facebook şi TikTok pentru a-şi promova candidatura la Primăria Capitalei. Dar, la scurt timp, lucrurile s-au schimbat dramatic: un „control de corectitudine” venit din partea autorităţii electorale a pus punct unei părţi importante din comunicarea sa online.
Autoritatea însă — Biroul Electoral al Circumscripției nr. 42 — a analizat mai multe materiale postate de echipa lui Ciucu şi a decis că sunt reclame politice care nu respectă legea europeană privind publicitatea politică. Reclama nu fusese etichetată corespunzător, nu era clar cine finanţează promovarea, iar una dintre postări a fost evaluată chiar ca o formă de dezinformare: conţinea informaţii prezentate ca reale, dar care fuseseră contrazise deja de instituţii oficiale. Astfel, în doar câteva zile, Biroul a emis patru decizii care obligau platformele să şteargă postările respective — atât materialele originale, cât şi eventualele republicări de către alţi utilizatori.
Pe scurt, prima decizie, emisă pe 23 noiembrie 2025, a vizat postări de pe pagina „CiprianCiucuPagina” de pe Facebook, considerate ”publicitate politică” fără etichetare şi deci ilegală.  A doua, din 24 noiembrie, a vizat contul de TikTok al candidatului – conţinutul fusese publicitate politică neetichetată. O altă hotărâre, tot pe 24 noiembrie, a condamnat alte postări/fotografii de pe Facebook ca material electoral ilegal. Iar cea de-a patra decizie, din 26 noiembrie, a cerut eliminarea unei postări de pe profilul personal al candidatului — pentru că promova informaţii false sau distorsionate, susceptibile să deformeze percepţia publică înainte de vot.
Ce se întâmplă aici nu e doar o simplă dispută între un politician și autoritate. În joc e regulile jocului democratic: când faci publicitate politică — adică promovezi un candidat sau o idee pentru a influenţa votul — trebuie să le spui clar alegătorilor cine eşti, cine te finanţează, dacă ai plătit pentru asta. Iar când nu respecți aceste reguli, materialele devin ilegale, iar platformele care le găzduiesc pot fi obligate să le șteargă.
Pentru Ciprian Ciucu și echipa sa, deciziile Biroului înseamnă un semnal clar: în campanie, libertatea de exprimare online are limite, iar social-media nu e un taram al haosului — trebuie respectată legea. Pentru alegători, ceea ce primeşti ca mesaj politic trebuie să fie transparent — să știi cine vorbește, cine plăteşte și ce urmărește. Iar pentru platformele mari, e o confirmare că pot primi ordine executori din partea autorităților statului: să identifice și să elimine conținut ilegal sau care încalcă regulile electorale.
În final, povestea ne arată că — într-o campanie electorală modernă — vremurile când totul era permis par să se fi terminat. Reglementările instituite pentru protejarea integrității votului nu mai sunt teorie: sunt puse în practică. Şi cei care fac campanie trebuie să se adapteze — altfel, riscă să fie tăi-ati din start.
