Continut
Într-o dimineață de luni care a adus mai mult decât obișnuitul ecou al ușilor celulelor, angajații din penitenciare din toată țara au decis să-și facă auzite vocile. Nu era un protest obișnuit — era un moment de mobilizare, un semnal clar către autorități: nu vor accepta tăieri salariale și nu vor sta deoparte când se discută modificări la pensiile militare.
Totul a pornit de la un apel al sindicatelor: Federația Sindicatelor din Sistemul Penitenciar, alături de Federația PUBLISIND și Sindicatul Național al Polițiștilor de Penitenciare, au decis să declanșeze acțiuni de protest în toate penitenciarele. Motivația este dureroasă, dar simplă: salariile și pensiile lor sunt amenințate, iar dialogul cu autoritățile – insuficient.
O luptă împotriva suprasolicitării și a lipsei dialogului
Sindicatelor nu le este frică să spună direct ce nu mai pot accepta. Polițiștii de penitenciare amenință cu refuz general al muncii în extra-ore, chiar dacă sistemul penitenciar este deja presat de un deficit major de personal. Această decizie de blocare nu este doar un gest simbolic: refuzul orelor suplimentare depășește un prag legal. Mai exact, legea prevede un plafon maxim de 180 de ore suplimentare pe an, dar sindicatele spun că majoritatea unităților penitenciare au depășit acest nivel încă din iunie.
Prin aceste acțiuni, polițiștii cer ca munca lor să fie recunoscută, respectată și plătită corect, fără a mai fi supuși programelor care le cer mult peste limitele umane, dar fără resurse suficiente.
Revendicări cheie: salarii, pensii, personal
Pe lista lor de dorințe – dar nu de dorințe ușor de ignorat – se află câteva puncte fundamentale:
- Salarii neretrogradabile: Cer asigurarea bugetului necesar pentru plata tuturor drepturilor salariale pentru anul 2026, fără tăieri sau diminuări în structura salariilor polițiștilor de penitenciare.
- Opunere față de modificările pensiilor militare: Sindicatele cer stoparea oricăror inițiative care ar schimba legislația pensiilor militare de stat, de teama unor pierderi viitoare semnificative.
- Mai mult personal: Solicită creșterea numărului de posturi în Poliția Penitenciară, astfel încât să se ajungă la standarde realiste de resurse umane și să poată fi preluată o capacitate mai mare de deținuți.
- Concursuri urgente: Cer deblocarea unor concursuri pentru posturile vacante, pentru a reduce dependența de orele suplimentare și a diminua presiunea asupra personalului existent.
Calendar de protest și consecințe
Pentru a-și duce revendicările la capăt, sindicaliștii au pregătit un plan ferm:
- •Refuzul de a presta ore suplimentare dincolo de limita legală și refuzul altor sarcini decât cele din fișa postului.
- •Organizarea de mitinguri nu doar în interiorul penitenciarelor, ci și la sediile instituțiilor de putere — Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), Ministerul Justiției, sediile penitenciarelor.
Dacă aceste acțiuni vor continua, sistemul penitenciar riscă blocaje majore. Nu este doar vorba de durere financiară, ci și de un semnal clar: oamenii care mențin paza în închisori nu mai vor să fie tratați ca o resursă “inexhaustibilă”.
Contextul mai larg: austeritate și îngheț salarial
Pe fundalul acestor proteste, guvernul face deja pași duri: salariile și pensiile anumitor categorii de bugetari urmează să fie “înghețate” în 2026, conform unui acord al coaliției. Această măsură, parte dintr-un pachet mai larg de austeritate fiscală, a stârnit îngrijorare masivă în rândul celor care susțin că nu poate fi un sacrificiu permanent fără consecințe sociale.
Pe de altă parte, Administrația Națională a Penitenciarelor susține că drepturile salariale nu vor fi diminuate și că pentru 2026 au planificat un buget care să acopere toate salariile, inclusiv orele suplimentare.
În concluzie, ceea ce vedem în aceste zile nu este doar un protest punctual, ci un apel la respectarea demnității și a drepturilor angajaților dintr-un sistem esențial: cel al penitenciarelor. Polițiștii de penitenciare spun că nu vor mai munci “cu jumătate de gură” sau “pe datorie”, ci solicită o recunoaștere reală — financiară, legală și socială — a muncii pe care o fac zi de zi, adesea în condiții dificile.
