Roxana Pamela H. a crescut în Quebec, alături de o familie ce o iubea, convinsă că tatăl și mama adoptivi o vor. Însă, de-a lungul celor 33 de ani de viață, multe dintre piesele esențiale ale identității ei lipseau fără să știe. Mai era o Roxana, născută în România, iar certificatul pe care îl purta — cu numele ei — nu era al ei, ci al unei alte fete.
Drumul spre descoperire
Totul a început în 2023, când Roxana a decis să afle cine îi sunt părinții biologici. Știa că a fost adoptată, dar nu își imaginase că identitatea ei este o construcție falsă. A postat un mesaj pe Facebook într-un grup dedicat copiilor adoptați, menționând certificatul de naștere pe care îl avea.
Nu a trecut mult până când a primit un răspuns: cineva i-a spus că un bărbat își amintise că fosta lui soție purta același nume, iar când a mers să ceară documente, s-a trezit că numele figurează că locuiește deja în Canada. În acel moment, Roxana a înțeles că povestea ei nu e una simplă de adopție.
A urmat un test ADN, care a confirmat legături de rudenie cu o femeie ce avea un unchi al cărui fiică lipsea de ani de zile — și că, de fapt, familia ei biologică era reală. Așa a aflat cine îi este tatăl, a cunoscut un frate și rude din partea mamei biologice.
Un copil „vândut” și o adopție cu acte schimbate
În 1991, când era bebeluș, Roxana ar fi fost „vândută” unui intermediar pentru suma de 1.000 de dolari. Agentul din România, avocatul și agenția de adopție ar fi conspirat pentru ca ea să fie trimisă în Canada — nu ca Roxana adevărată, ci sub identitatea altui copil, pe numele „Adriana”.
Mama biologică a fost convinsă să cedeze copilul, iar adopția s-a făcut rapid, ca parte a unei rețele profitabile de adopții internaționale dubioase.
Lupta pentru propria identitate
După ce a descoperit adevărul, Roxana s-a mutat în România. Autoritățile canadiene au anulant actele adoptive, iar cele românești nu i-o recunosc. Adopția ei fusese anulată încă din 2016 — dar nimeni nu i-a spus asta, iar actele de naștere, pașaportul și celelalte documente nu reflectă identitatea reală.
Procesul este complicat și birocratic: oficialii români spun că termenul legal pentru soluționare a expirat, iar canadienii arată cu degetul spre Quebec. Roxana se află „prinsă între trei guverne”, fără acte clare și fără nume sigur.
Pentru a obține identitatea dorită, Roxana a cerut instanței române să deschidă arhive și să reconstituie un certificat de naștere „de la zero”. Ar putea fi judecătorul cel care decide și data nașterii — pentru că arhivele originale nu mai există sau au fost distruse în perioada tranziției.
Consecințe pentru familie
Efectele nu sunt doar personale: copiii ei, 10 și 14 ani, au probleme legale — unul dintre ei nu poate obține pașaport fără ca Roxana să aibă acte valide. Și s
oțul ei, care a iubit-o sub numele fals, se confruntă cu absurdul: legal, s-ar putea să nu fie căsătoriți corespunzător, pentru că numele ei nu îi aparține.
O poveste cu ramificații sociale mari
Cazul Roxanei nu este singular: în anii ’90, România a devenit un focar pentru adopții internaționale, adesea gestionate haotic. Au
existat investigații care au arătat falsuri în acte, plăți ilegale și posibil trafic de minori între orfelinate românești și țări precum Canada, Italia sau SUA.
Astăzi, Roxana este hotărâtă să-și recupereze identitatea — nu doar numele, ci și dreptul de a exista legal. „Am obosit, dar nu regret nimic”, spune ea. „Dacă nu aș fi făcut acest efort, poate n-aș fi știut niciodată cine sunt.”
