Într-o perioadă în care abandonul școlar, sărăcia și inegalitățile educaționale continuă să afecteze mii de copii din România, un nou studiu internațional vine cu o concluzie încurajatoare: decalajele educaționale nu sunt imposibil de recuperat. Dimpotrivă, atunci când elevii proveniți din medii vulnerabile primesc sprijin structurat și constant, progresul poate fi semnificativ și de durată.
Cercetarea a fost coordonată de profesorul și cercetătorul Dacian Dolean, de la Universitatea Babeș-Bolyai, în colaborare cu specialiști de la Universitatea din Oslo. Rezultatele au fost publicate în prestigioasa revistă științifică „Reading Research Quarterly”, una dintre cele mai respectate publicații internaționale din domeniul educației și alfabetizării.
Studiul a urmărit aproape 500 de elevi din comunități rurale defavorizate din Transilvania, majoritatea fiind copii de etnie romă. Mulți dintre aceștia provin din familii cu venituri reduse, locuiesc în condiții dificile și au părinți care nu au reușit să finalizeze studiile liceale. Cercetătorii au dorit să afle dacă un program intensiv de dezvoltare a limbajului poate contribui la îmbunătățirea performanțelor școlare și la reducerea diferențelor care apar frecvent între copiii din medii vulnerabile și ceilalți elevi.
Pentru realizarea cercetării, elevii au fost împărțiți în două grupuri. Unul dintre grupuri a participat la un program special de dezvoltare a limbajului și vocabularului, în timp ce celălalt a continuat activitățile obișnuite desfășurate în școală. Programul experimental a inclus nu mai puțin de 132 de sesiuni educaționale desfășurate pe parcursul mai multor luni, fiecare având aproximativ 30 de minute.
Activitățile au fost concepute pentru a îmbunătăți vocabularul, exprimarea orală și capacitatea de înțelegere a textelor. Copiii au învățat peste 150 de cuvinte esențiale pentru succesul școlar, termeni care apar frecvent în manuale și texte educaționale, dar care sunt utilizați rar în conversațiile de zi cu zi. Lecțiile au inclus povești, exerciții interactive și activități bazate pe texte narative adaptate vârstei participanților.
Rezultatele au fost impresionante. Elevii care au participat la program și-au îmbunătățit considerabil vocabularul și au demonstrat o capacitate mai bună de înțelegere a textelor și a mesajelor orale. Mai mult decât atât, progresul nu a fost unul temporar. Evaluările realizate la opt luni după încheierea programului au arătat că beneficiile s-au menținut în timp, ceea ce sugerează că intervențiile bine construite pot avea efecte pe termen lung.
Un aspect considerat deosebit de important de cercetători este faptul că elevii romi monolingvi au progresat într-un ritm comparabil cu cel al colegilor lor non-romi. Practic, studiul oferă dovezi că diferențele educaționale nu sunt inevitabile și că acestea pot fi reduse atunci când școala oferă sprijin suplimentar și adaptat contextului social al copiilor.
Concluziile cercetării sunt relevante într-un context în care numeroase statistici arată că elevii romi continuă să se confrunte cu dificultăți majore în accesul la educație. Potrivit mai multor rapoarte europene și naționale, copiii romi sunt expuși într-o măsură mult mai mare riscului de abandon școlar, sărăcie și excluziune socială. În multe cazuri, aceste probleme afectează direct performanțele școlare și șansele de integrare profesională ulterioară.
Autorii studiului atrag însă atenția că un singur program nu poate rezolva toate problemele existente. Ei subliniază că dezvoltarea vocabularului reprezintă doar o parte a soluției. Pentru rezultate și mai bune, astfel de intervenții trebuie completate cu măsuri care să sprijine citirea, scrierea, implicarea familiilor și îmbunătățirea mediului educațional în ansamblu.
Cercetarea oferă totuși un mesaj optimist. În loc să privească decalajele educaționale ca pe o problemă imposibil de rezolvat, studiul demonstrează că investițiile în educație și sprijinul acordat copiilor vulnerabili pot produce rezultate reale. Atunci când primesc atenție, resurse și programe adaptate nevoilor lor, copiii din comunități dezavantajate au capacitatea de a recupera diferențele și de a-și construi un parcurs școlar comparabil cu al colegilor lor.
Pentru sistemul educațional românesc, concluziile studiului reprezintă mai mult decât o simplă realizare academică. Ele arată că, dincolo de statistici și probleme sociale, există soluții care funcționează și care pot schimba în mod real viitorul unor copii care pornesc în viață cu mai puține șanse decât ceilalți.
