Mult timp, ideea unei săptămâni de lucru de doar patru zile a fost privită ca un experiment riscant sau chiar imposibil de aplicat la scară largă. Mulți economiști și angajatori susțineau că reducerea programului de muncă ar afecta inevitabil productivitatea și ar încetini economia. Islanda este însă țara care a reușit să răstoarne complet această teorie și să demonstreze că oamenii pot munci mai puțin fără ca economia să intre în criză.
În ultimii ani, statul nordic a devenit primul din lume care a implementat pe scară foarte largă programul de lucru redus, apropiat de modelul săptămânii de patru zile. În practică, foarte mulți angajați islandezi lucrează acum aproximativ 35-36 de ore pe săptămână, în loc de clasicele 40 de ore, fără să li se reducă salariile.
Schimbarea nu a fost făcută peste noapte. Între 2015 și 2019, autoritățile islandeze au desfășurat unele dintre cele mai mari experimente sociale legate de timpul de muncă organizate vreodată în lume. Programele pilot au implicat peste 2.500 de angajați din diverse domenii – spitale, școli, poliție, grădinițe, administrație publică și servicii sociale. Practic, statul a testat dacă instituțiile esențiale pot funcționa normal chiar și cu mai puține ore de muncă.
Rezultatele au fost considerate spectaculoase. Studiile realizate de organizațiile Autonomy din Marea Britanie și Alda din Islanda au arătat că nivelul de stres și epuizare profesională a scăzut semnificativ în rândul angajaților. Oamenii au raportat o stare psihică mai bună, mai mult timp pentru familie, odihnă și activități personale și un echilibru mai sănătos între viața profesională și cea privată.
Surpriza cea mai mare a venit însă din partea economiei. În loc să scadă productivitatea, multe instituții și companii au constatat exact opusul: angajații deveniseră mai eficienți, mai concentrați și mai motivați. Ședințele inutile au fost reduse, procesele de lucru au fost reorganizate, iar timpul petrecut efectiv muncind a devenit mai bine folosit.
În 2025, economia Islandei a crescut cu aproximativ 1,3%, iar estimările pentru 2026 indică o creștere de aproximativ 3%. Aceste rezultate depășesc performanțele economice ale unor state europene importante precum Germania, Franța, Italia, Belgia sau Finlanda, unde programul clasic de lucru de cinci zile rămâne dominant. În același timp, șomajul din Islanda a rămas la un nivel foarte redus.
Succesul modelului islandez a atras atenția guvernelor și companiilor din întreaga lume. Tot mai multe state discută despre reducerea timpului de muncă și despre găsirea unui echilibru mai bun între productivitate și viața personală. În unele țări, precum Belgia, au fost deja adoptate legi care permit angajaților să își comprime programul în patru zile fără reducerea salariului.
Discuțiile sunt intense și în alte economii mari. În Brazilia, de exemplu, guvernul încearcă să reducă programul de lucru de la șase la cinci zile săptămânal, susținând că măsura ar îmbunătăți sănătatea și eficiența angajaților. Totuși, există și opoziție puternică din partea unor companii și politicieni care se tem de costuri mai mari și de scăderea competitivității.
Specialiștii spun că succesul Islandei nu înseamnă neapărat că modelul poate fi copiat identic în orice țară. Economia islandeză este relativ mică, iar societatea are un nivel ridicat de digitalizare și organizare. Cu toate acestea, experimentul a demonstrat un lucru care până recent părea imposibil: faptul că performanța economică nu depinde întotdeauna de cât de multe ore petrec oamenii la birou, ci de cât de eficient și inteligent este organizată munca.
Pentru mulți angajați din întreaga lume, modelul islandez a devenit simbolul unei schimbări majore în cultura muncii. Tot mai multe persoane consideră că succesul profesional nu ar trebui să însemne automat oboseală cronică, stres permanent și lipsa timpului liber. Iar Islanda este țara care a demonstrat că o economie modernă poate funcționa și altfel decât după regulile clasice ale programului de lucru de cinci zile.
