Un nou caz de fraudă cu fonduri europene scoate la iveală modul în care unele companii încearcă să obțină ilegal bani destinați dezvoltării și cercetării. O firmă din Cluj-Napoca, împreună cu administratorul ei, a fost trimisă în judecată de Parchetul European (EPPO), într-un dosar care vizează un proiect finanțat din bani europeni.
Totul a început în cadrul unui program destinat susținerii inovării și competitivității economice, prin care compania a obținut finanțare pentru un proiect de cercetare în domeniul materialelor anorganice avansate. Aceste materiale sunt utilizate în industrii importante, precum energia sau electronica, iar proiectul avea un buget total de aproximativ 2 milioane de euro, finanțat prin Programul Operațional pentru Competitivitate.
Ancheta procurorilor arată însă că, în loc să folosească banii pentru scopul declarat, reprezentanții firmei ar fi pus la punct o schemă complexă pentru a obține ilegal o parte din fonduri. Între 2018 și 2024, aceștia ar fi depus documente false sau înșelătoare pentru a justifica diverse cheltuieli din proiect.
Printre metodele folosite se numără simularea unor achiziții care, în realitate, nu ar fi existat. De exemplu, anchetatorii susțin că firma ar fi pretins că a cumpărat o licență software, folosind documente falsificate pentru a crea aparența unei tranzacții reale. În plus, ar fi fost prezentate oferte fictive de la companii din Canada, pentru a justifica bugete mai mari și pentru a crește artificial valoarea proiectului.
Prin aceste acțiuni, inculpații ar fi încercat să obțină ilegal aproximativ 780.000 de euro. Deși prejudiciul confirmat de anchetatori este de circa 114.000 de euro, suma a fost ulterior returnată în 2022, după declanșarea verificărilor.
Un aspect important subliniat de procurori este că intenția de fraudă ar fi existat încă de la începutul proiectului, ceea ce sugerează că nu a fost vorba despre greșeli sau interpretări eronate, ci despre un plan bine pus la punct.
Suspiciunile au fost inițial semnalate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, care a sesizat Parchetul European. Investigația a implicat și colaborarea cu autorități din Canada, pentru verificarea documentelor prezentate în dosar.
În prezent, cazul urmează să fie judecat la Tribunalul Iași, iar dacă vor fi găsiți vinovați, cei implicați riscă pedepse de până la șapte ani de închisoare.
Acest dosar readuce în atenție vulnerabilitățile sistemului de gestionare a fondurilor europene și importanța controalelor riguroase. Deși aceste fonduri sunt destinate dezvoltării economice și inovării, cazuri precum acesta arată că există riscul ca ele să fie deturnate prin metode sofisticate, dacă nu sunt atent monitorizate.
