Un caz neobișnuit a atras atenția în sistemul judiciar din România, după ce o judecătoare de la Tribunalul București este suspectată că ar fi folosit inteligența artificială în redactarea motivării unei hotărâri. Suspiciunea nu vine din partea autorităților, ci a avocatului uneia dintre persoanele condamnate în dosar, care a observat mai multe detalii neobișnuite în documentul oficial.
Totul a pornit de la un dosar instrumentat de DNA, în care mai multe persoane au fost condamnate în primă instanță pentru fapte legate de fraude imobiliare. După pronunțarea sentinței, cazul a ajuns în apel la Curtea de Apel București, iar în timpul procesului, avocatul uneia dintre inculpate a ridicat o problemă neașteptată: modul în care a fost redactată hotărârea instanței de fond.
Acesta a susținut că există indicii clare că textul ar fi fost procesat sau chiar generat cu ajutorul unui program de inteligență artificială. Argumentul principal a fost legat de anumite cuvinte care apar modificate sau „cenzurate” într-un mod neobișnuit. De exemplu, termeni obișnuiți precum „manipulativă”, „stipulat” sau „Sfatul Popular” apar în document cu litere înlocuite sau mascate, ca și cum ar fi fost filtrate automat pentru a elimina secvențe considerate nepotrivite.
Avocatul a explicat în instanță că astfel de modificări ar putea fi rezultatul unor funcții automate specifice anumitor programe informatice sau aplicații bazate pe inteligență artificială, care detectează și alterează anumite combinații de litere. El a mers chiar mai departe, afirmând că, în opinia sa, este „clar” că a fost folosit un astfel de sistem în redactarea hotărârii și că există dubii serioase privind capacitatea unui program de a analiza corect probele și de a formula un raționament juridic coerent.
Pe de altă parte, procurorul de ședință a oferit o explicație mai simplă, sugerând că aceste modificări ar putea fi rezultatul unor erori de autocorectare, similare celor întâlnite pe telefoane sau calculatoare, fără a implica neapărat utilizarea inteligenței artificiale.
În urma acestor suspiciuni, Curtea de Apel București a cerut oficial Tribunalului București să clarifice dacă, în redactarea hotărârii, a fost folosit sau nu un program de inteligență artificială. Practic, instanța superioară vrea să afle dacă aceste anomalii sunt rezultatul unei simple erori tehnice sau dacă există, într-adevăr, o intervenție a unor tehnologii moderne în procesul de redactare a unei decizii judiciare.
Cazul ridică o problemă sensibilă și actuală: rolul inteligenței artificiale în domenii esențiale precum justiția. Deși tehnologia începe să fie folosită tot mai des pentru analiză și documentare, ideea ca aceasta să intervină direct în redactarea unei hotărâri judecătorești provoacă îngrijorări legate de corectitudine, responsabilitate și transparență.
În lipsa unor concluzii clare, situația rămâne deschisă, iar răspunsul oficial al Tribunalului București ar putea stabili dacă este vorba despre un simplu incident tehnic sau despre un precedent care ar putea schimba modul în care este privită utilizarea tehnologiei în sistemul de justiție din România.
