Fostul ofițer SRI Daniel Dragomir a suferit o nouă înfrângere în justiție, după ce instanța a respins cererea prin care încerca să obțină anularea condamnării sale. Acesta fusese condamnat definitiv la 3 ani și 10 luni de închisoare pentru trafic de influență, într-un dosar în care era acuzat că ar fi primit sume importante de bani pentru a interveni în favoarea unui om de afaceri.
După condamnare, Dragomir a părăsit România și s-a stabilit în Italia, evitând astfel executarea pedepsei. În anii care au urmat, el a încercat prin mai multe căi legale să anuleze decizia instanței, folosind proceduri speciale prevăzute de lege. Una dintre acestea este cererea de revizuire, care presupune aducerea unor elemente noi ce nu au fost cunoscute la momentul judecății și care ar putea schimba verdictul.
În acest context, fostul ofițer SRI a susținut că ar fi apărut o „probă nouă” care i-ar putea demonstra nevinovăția. Este vorba despre o declarație dată de un intermediar din dosar, care ar fi relatat anumite discuții purtate cu omul de afaceri implicat în caz. Pe baza acestei declarații, Dragomir a cerut rejudecarea dosarului, susținând că informațiile ar contrazice acuzațiile inițiale.
Judecătorii nu au fost însă convinși de aceste argumente. Instanța a analizat documentele depuse și a ajuns la concluzia că nu este vorba despre o probă solidă, ci despre o relatare indirectă, bazată pe ceea ce o persoană spune că a auzit de la alta. În limbaj juridic, acest tip de declarație este considerat „mărturie din auzite” și nu poate fi folosit ca probă decisivă într-un proces penal.
Pe scurt, judecătorii au considerat că informațiile prezentate nu aduc nimic concret și nu schimbă situația deja stabilită prin hotărârea definitivă. Din acest motiv, cererea de revizuire a fost respinsă pe fond, ceea ce înseamnă că instanța a analizat cazul în detaliu și a decis că nu există motive pentru reluarea procesului.
Cu toate acestea, cazul nu este complet închis. Dragomir mai are posibilitatea de a contesta această decizie la o instanță superioară, respectiv Curtea de Apel București, unde urmează să se judece o nouă etapă a procesului.
Situația evidențiază cât de strictă este legislația în ceea ce privește revizuirea unei condamnări definitive. Pentru ca un astfel de demers să aibă succes, este nevoie de dovezi clare, directe și relevante, nu de declarații indirecte sau interpretări. În acest caz, instanța a considerat că argumentele aduse nu îndeplinesc aceste condiții, iar condamnarea rămâne, cel puțin deocamdată, valabilă.
