În fiecare an, milioane de români își încearcă norocul la păcănele, pariuri sau cazinouri online. Unii câștigă o seară de adrenalină. Alții pierd mult mai mult – bani, familie, sănătate mintală. Pentru cei din urmă, statul ar fi trebuit să intervină.
Legea e clară: firmele care organizează jocuri de noroc sunt obligate să contribuie financiar la un fond special pentru prevenirea dependenței. Iar în 2024, acest fond a adunat o sumă uriașă – 44,6 milioane de euro. Teoretic, acești bani ar fi trebuit să finanțeze campanii naționale, centre de consiliere, programe educaționale în școli, traininguri pentru specialiști. Practic, realitatea e cu totul alta.
Din întreaga sumă, statul a cheltuit doar 1.600 de euro, echivalentul unui singur workshop organizat într-o zi de vară, cu câțiva participanți invitați. În rest, liniște. Fără campanii, fără programe publice, fără intervenții concrete. Doar o activitate bifată într-un raport.
Departamentul „Joc Responsabil”, creat special în cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, trebuia să aibă zece angajați. Are doar trei. Iar cea mai mare parte din bani, peste 70%, a fost transferată în bugetul general al statului – departe de scopul pentru care fuseseră colectați.
Situația devine cu atât mai absurdă cu cât România traversează o perioadă în care dependența de jocuri crește vizibil. Platformele online se înmulțesc, reclamele domină televiziunile și rețelele sociale, iar tinerii devin tot mai vulnerabili. Studiile arată că dependența de jocuri de noroc este una dintre cele mai periculoase forme de adicție – cu un risc crescut de sinucidere, ruină financiară și izolare socială.
În tot acest timp, în birourile instituțiilor publice, fondurile pentru prevenire zac neatinse. Doar 0,003% din bugetul disponibil a fost folosit efectiv pentru ajutorul celor care au nevoie. Restul s-a pierdut printre hârtii, aprobări și indiferență.
E o poveste tristă, dar foarte reală: o țară care câștigă bani din jocurile de noroc, dar nu reușește să-i protejeze pe cei care le cad victime. În loc să investim în sprijin și educație, continuăm să mizăm pe nepăsare. Iar în jocul acesta, nimeni nu iese câștigător.
