Curtea Constituțională a decis marți că trebuie să fie puse sub semnul neconstituționalității anumite părți din legea recent adoptată pentru plata pensiilor private, care reglementează Pilonul II și Pilonul III. Decizia nu a fost un refuz total al legii, ci o „admitere parțială” a sesizării, pentru că judecătorii au considerat că unele prevederi încalcă principiul egalității între cetățeni.
Mai precis, legea adoptată în Parlament prevedea o clauză specială: persoanele diagnosticate cu cancer (bolnavi oncologici) ar fi avut dreptul să retragă integral banii din Pilonul II într-o singură tranșă. În schimb, ceilalți beneficiari — persoanele care nu au cancer, dar care se pensionează — ar fi putut să acceseze doar o parte (un avans) din economiile lor private, iar restul banilor să fie plătiți treptat, „eșalonat”.
Curtea a stabilit că această diferențiere nu este corectă și reprezintă un “discriminare pozitivă” ilegală — adică acordarea unui tratament preferențial unui grup (bolnavii oncologici) față de alții care, totuși, se pot afla în situații de boală gravă sau risc vital.
Demersul de a contesta legea nu a venit doar din partea unui partid, ci și din sistemul judiciar: Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat CCR, reclamând că sumele acumulate în Pilonul II sunt, în fond, „proprietate privată”, iar noile reguli limitează dreptul cetățenilor la retragerea totală și la stabilirea pensiei pe care o vor primi.
Există și voci economice care se tem de consecințele unei abrogări sau modificări: peste 8 milioane de români contribuie la aceste fonduri private. Activele Pilonului II sunt foarte mari, iar fondurile de pensii private obligatorii au crescut semnificativ în ultima perioadă.

Pe de altă parte, mai mulți analiști spun că dacă legea va rămâne în forma sa defectuoasă, adoptarea sa ar putea pune sub semnul întrebării și angajamente externe – cum ar fi aderarea României la OCDE, care cere reglementări clare și stabile pentru sistemele de pensii private.
Decizia CCR arată că nu toată legea rămâne valabilă în forma adoptată: ei au respins strict acele prevederi care creează avantaje pentru un grup de pensionari în detrimentul altora, pe motiv de neconstituționalitate.
În practică, aceasta înseamnă că Parlamentul sau legiuitorii vor trebui să revină asupra legii: să modifice acele articole care au fost invalidate sau să propună altă formă legală pentru drepturile de retragere ale participanților la Pilonul II și III.
Pentru românii care au deja economii în Pilonul II și III, decizia este una semnificativă: nu e clar încă cum va arăta forma finală a legii și ce posibilități concrete vor avea pentru retragerea banilor la pensie.
În ansamblu, cazul arată cât de greu este să reglementezi corect un sistem de pensii private: legiuitorii trebuie să găsească un echilibru între protejarea participanților, asigurarea unui tratament echitabil și menținerea sustenabilității financiare a fondurilor.