Un polițist de frontieră din Bihor a fost reținut joi, 19 februarie, sub acuzația de luare de mită într-un dosar care a șocat prin detalii neobișnuite, dar grave. Incidentul care a declanșat ancheta s-a petrecut în toamna anului trecut, în jurul datei de 17 octombrie, în apropierea punctului de trecere a frontierei Borș II, atunci când agentul a oprit pentru control un șofer din Bulgaria care tocmai intrase în România.
Potrivit procurorilor, cetățeanul bulgar ar fi intrat pe un sector de drum semnalizat cu „acces interzis”, o abatere rutieră minoră, dar polițistul de frontieră a exagerat consecințele acesteia. Bărbatului i s-ar fi spus că riscă suspendarea permisului de conducere pentru o perioadă semnificativă și o amendă foarte mare — deși legislația rutieră nu prevede o astfel de sancțiune pentru fapta respectivă.
În loc să aplice legea corect, procurorii susțin că agentul i-ar fi sugerat șoferului o „variantă alternativă”: dacă vrea să evite sancțiunea, trebuie să îi plătească o sumă de bani. Inițial, cererea a fost de aproximativ 1.250 de lei, dar cetățeanul străin nu avea la el toată suma în numerar. Subofițerul ar fi acceptat atunci doar 600 de lei — bani pe care șoferul i-a retras de la un bancomat din localitatea Biharia după ce a fost însoțit acolo chiar cu autospeciala de poliție, pentru a putea scoate suma cerută. Odată primită șpaga, polițistul nu a aplicat nicio sancțiune și i-a permis bărbatului să își continue drumul.
Cazul a fost preluat de ofițerii Direcției Generale Anticorupție — Serviciul Județean Anticorupție Bihor și de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, care au instrumentat cercetările. Agentul principal de poliție de frontieră implicat în acest episod, identificat ca fiind Cristian Ban, a fost reținut pentru 24 de ore și urmează să fie prezentat instanței cu propunerea de arestare preventivă pentru infracțiunea de luare de mită.
Also, ancheta indică faptul că polițistul nu a acționat singur: un alt coleg este cercetat în libertate pentru complicitate la luare de mită, ceea ce sugerează că acest mod de operare nu ar fi fost izolat, ci ar putea reflecta un mod de acțiune mai larg în rândul unor angajați ai instituției.
Procurorii au explicat că cererea de arestare nu urmărește doar pedepsirea individului în cauză, ci și protejarea încrederii publice în integritatea instituțiilor responsabile cu controlul granițelor — un aspect deosebit de important pentru România, mai ales în contextul în care este stat membru al spațiului Schengen și trebuie să respecte standarde stricte de integritate la frontieră.
Cazul atrage atenția asupra riscurilor corupției în rândul forțelor de ordine și asupra modului în care abuzul de putere poate afecta cetățenii străini sau locali, subminând încrederea în instituțiile publice. Ancheta continuă, iar autoritățile urmează să stabilească în detaliu toate circumstanțele și posibilele implicări ale altor persoane.
