Senatul României a dat undă verde unui proiect de lege important (L485/2025) care aduce schimbări semnificative în modul în care statul previne și combate violența domestică, apropiindu-se astfel de un cadru legal mai complet și mai eficient în sprijinul victimelor. Inițiativa urmează să fie votată în Camera Deputaților, forul decizional în acest caz.
Proiectul legislativ a fost promovat de deputatul Alina Gorghiu (PNL), care a subliniat că scopul modificărilor nu este doar formalitatea de a avea o lege, ci de a oferi o protecție reală, continuă și aplicabilă pentru persoanele afectate de violența în familie, în special femei și copii.
Un element central al proiectului este întărirea ordinelor de protecție. Astfel, autoritățile locale vor avea obligația de a lua legătura activ cu victima în termen de trei zile de la emiterea unui astfel de ordin, dar și cu cel puțin 14 zile înainte de expirarea lui, pentru a discuta o posibilă prelungire. Această măsură vine ca răspuns la situațiile în care victimele rămân fără sprijin după expirarea protecției inițiale, fiind lăsate singure în fața riscului de reîntoarcere la agresor.
Pentru persoanele care au agresat repetat un membru al familiei, legea propune ordine de protecție mai stricte și pe perioade mai lungi. În cazul recidivei, instanțele pot stabili un ordin de protecție valabil până la 24 de luni, indiferent dacă victima este aceeași sau o altă persoană din familie.
Accesul la justiție este și el simplificat: victimele vor putea alege instanța de judecată fie în funcție de domiciliul lor, fie în funcție de locul unde s-a produs actul de violență, un pas important care reduce povara de a călători pentru audieri sau proceduri judiciare.
Pe de altă parte, proiectul introduce și obligații clare pentru agresori, pe lângă protecția acordată victimelor. Judecătorii vor fi obligați să dispună ca persoanele care au comis acte de violență domestică să urmeze consiliere psihologică sau psihoterapie. În anumite cazuri, dacă situația o impune, instanța poate recomanda chiar tratament sau internare. Pentru agresorii care consumă substanțe psihoactive, pot fi impuse programe de tratament pentru dependență.
De asemenea, legea prevede controale stricte pentru a se asigura că ordinele de protecție sunt respectate: agresorii vor trebui să se prezinte periodic la poliție, să accepte verificări neanunțate, să anunțe orice schimbare de domiciliu și să furnizeze informații despre modul în care respectă măsurile impuse. Refuzul de a urma consilierea sau de a furniza informațiile cerute către poliție va fi considerat contravenție și va atrage amenzi între 5.000 și 10.000 de lei.
Un alt aspect procedural important este obligația ca ordinul de protecție să fie comunicat rapid, în termen de maximum cinci ore către poliție și autoritățile locale responsabile cu protecția victimelor, astfel încât intervenția să fie promptă și eficientă.
Prin aceste modificări, legislația românească vizează să ofere nu doar sancțiuni pentru agresori, ci și sprijin real și continuu pentru victime, reducând lacunele care până acum au făcut dificilă protejarea persoanelor vulnerabile și facilitând accesul la justiție și la resurse de suport psihologic și social.
