Modul în care vor fi calculate salariile bugetarilor ar putea fi schimbat din temelii, potrivit declarațiilor făcute de ministrul Muncii, Florin Manole. În centrul noii reforme se află introducerea unui „salariu minim de referință” de 4.000 de lei brut, care va sta la baza noilor grile de salarizare din sistemul public.
Această schimbare vine în contextul pregătirii unei noi legi a salarizării, care își propune să elimine diferențele mari dintre angajați și să creeze un sistem mai clar și mai echitabil. Practic, salariile din sectorul bugetar nu vor mai fi stabilite haotic sau pe baza unor criterii diferite de la o instituție la alta, ci vor fi calculate pornind de la această valoare de referință, la care se vor aplica coeficienți în funcție de funcție, responsabilitate și nivel de pregătire.
Ministrul a explicat că scopul principal nu este acordarea unor creșteri spectaculoase pentru toți angajații, ci mai ales corectarea dezechilibrelor existente. Astfel, prioritate vor avea cei care câștigă cel mai puțin și care, în multe cazuri, duc greul în instituții precum spitalele sau școlile.
Pe de altă parte, pentru situațiile în care unele salarii au crescut deja foarte mult în ultimii ani și depășesc nivelurile considerate echilibrate, autoritățile spun că acestea nu vor fi reduse, dar ar putea fi înghețate temporar. Ideea este de a aduce treptat sistemul într-o zonă mai uniformă, fără tăieri bruște de venituri.
Un alt element important al reformei este faptul că salariile bugetarilor vor fi corelate mai clar cu situația economică a țării. Creșterile viitoare nu vor mai fi stabilite doar prin decizii politice, ci vor ține cont de factori precum inflația, creșterea economică și bugetul disponibil. Astfel, statul încearcă să evite situațiile în care promite majorări pe care ulterior nu le poate susține financiar.
Noua formulă de calcul marchează și o schimbare de abordare: salariile din sectorul public nu vor mai fi legate direct de salariul minim pe economie, ci vor avea propriul sistem de referință. În paralel, salariul minim din mediul privat este estimat să ajungă la 4.325 de lei brut în 2026, ceea ce oferă un context general pentru aceste discuții despre venituri.
În esență, reforma propusă încearcă să aducă mai multă ordine într-un sistem care, în prezent, este considerat dezechilibrat și greu de gestionat. Dacă va fi aplicată conform planului, aceasta ar putea duce la salarii mai echitabile, mai ales pentru angajații aflați la baza sistemului, dar și la o mai bună predictibilitate a cheltuielilor statului.
Rămâne de văzut cum va arăta forma finală a legii și când va intra în vigoare, însă direcția este clară: un sistem mai transparent, mai organizat și mai apropiat de realitățile economice actuale.
