O modificare importantă a legislației privind hărțuirea sexuală ar putea schimba modul în care sunt pedepsite aceste fapte în România. Diana Buzoianu a propus un proiect de lege prin care astfel de comportamente să fie sancționate nu doar la locul de muncă, ci în orice situație în care apar, inclusiv în viața de zi cu zi, în școli sau în alte relații sociale.
În prezent, legea este destul de limitată și stabilește că hărțuirea sexuală este infracțiune doar dacă se întâmplă în cadrul unei relații de muncă sau într-un context similar și doar dacă este repetată. Cu alte cuvinte, dacă o persoană este hărțuită în afara jobului sau într-o situație izolată, de multe ori fapta nu poate fi încadrată penal, chiar dacă impactul asupra victimei este serios.
Ministrul consideră că această definiție nu mai corespunde realității actuale, în care astfel de abuzuri pot apărea în multe alte contexte: în mediul educațional, în relații de dependență, în familie sau chiar în spațiul public. Din acest motiv, ea propune eliminarea condiției legate de existența unei relații de muncă, astfel încât legea să protejeze victimele indiferent unde are loc incidentul.
Un alt element important al proiectului este faptul că hărțuirea ar putea fi pedepsită chiar și atunci când nu este repetată, dacă există presiuni care provoacă teamă sau dacă victima se află într-o situație vulnerabilă. De exemplu, ar putea fi sancționate cazurile în care agresorul are autoritate asupra victimei, cum ar fi profesor–student, părinte–copil sau alte relații în care există o diferență clară de putere.
Inițiatoarea proiectului a explicat că nu este logic ca o faptă să fie considerată mai puțin gravă doar pentru că nu are loc la serviciu sau pentru că s-a întâmplat o singură dată. Ea susține că orice formă de hărțuire, mai ales atunci când implică presiune sau intimidare, ar trebui tratată cu aceeași seriozitate de lege.
Proiectul mai prevede și că, în situațiile în care hărțuirea are loc totuși la locul de muncă, pedepsele ar putea fi chiar mai mari, pentru a reflecta gravitatea relației de autoritate dintre agresor și victimă.
În esență, această inițiativă legislativă încearcă să adapteze legea la realitățile actuale și să ofere o protecție mai largă victimelor, într-un context în care astfel de comportamente nu se limitează doar la mediul profesional. Dacă va fi adoptată, schimbarea ar putea însemna un pas important în combaterea abuzurilor și în crearea unui cadru legal mai echitabil pentru cei afectați.
