Noi majorări salariale din sistemul judiciar au provocat reacții puternice în spațiul public, după ce s-a aflat că salariile unor manageri economici din procuratură au depășit deja pragul de 25.000 de lei lunar. Totul a pornit de la un ordin semnat de procurorul general al României, Cristina Chiriac, care a modificat modul de calcul al salariilor pentru anumite funcții de conducere din cadrul parchetelor.
Potrivit documentelor prezentate de Libertatea și G4Media, ordinul emis pe 29 aprilie 2026 introduce în salariul de bază două sporuri distincte de câte 25%, aplicate retroactiv începând cu 12 aprilie 2026. În urma acestei modificări, salariile managerilor economici din parchetele de pe lângă Curțile de Apel, tribunale și chiar din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție au crescut considerabil.
Reprezentanții Parchetului General au explicat că măsura reprezintă, de fapt, o „rectificare” a unor acte administrative privind salarizarea și că majorările sunt rezultatul unei reconstrucții salariale realizate pe baza legislației și hotărârilor judecătorești din perioada 2020–2026. Oficialii susțin că sporurile respective fuseseră deja recunoscute în instanță pentru anumite categorii de personal și că acum acestea au fost incluse direct în salariul de bază.
Concret, veniturile managerilor economici din procuratură au ajuns să depășească 25.000 de lei brut pe lună. În total, 58 de persoane din sistem vor beneficia de aceste ajustări salariale, iar impactul bugetar lunar estimat este de aproximativ 66.000 de lei brut.
Decizia a generat imediat reacții critice chiar din interiorul sistemului judiciar. Mai mulți magistrați au atras atenția că prin introducerea celor două sporuri direct în salariul de bază se produce automat o creștere și mai mare a veniturilor, deoarece toate celelalte sporuri și indemnizații sunt calculate procentual raportat la salariul de bază. Practic, o majorare de 50% a bazei salariale poate produce ulterior alte creșteri indirecte ale veniturilor totale.
Un magistrat citat de presă a declarat că există nemulțumiri legate de disproporția dintre veniturile unor manageri economici și cele ale procurorilor din parchetele mici sau locale. Acesta a afirmat că un manager economic dintr-un parchet de pe lângă Curtea de Apel ajunge să câștige aproape la nivelul procurorului general al unei Curți de Apel, în timp ce procurorii care lucrează efectiv în teritoriu nu ating astfel de venituri.
Controversa este amplificată și de contextul economic actual, în care Guvernul vorbește tot mai des despre reducerea cheltuielilor bugetare, reforme și măsuri de austeritate. În timp ce mulți români se confruntă cu creșteri moderate ale veniturilor sau chiar cu stagnarea salariilor, aceste majorări din sistemul judiciar au stârnit reacții puternice în mediul online și în rândul opiniei publice.
Mai mult, potrivit informațiilor apărute în spațiul public, urmează și alte ajustări salariale în sistem. În luna aprilie, prim-adjunctul procurorului general ar fi semnat un alt ordin prin care salariile procurorilor sunt actualizate cu indicele de inflație aferent anului 2018, la care se adaugă dobânda legală penalizatoare. Acest lucru ar putea duce la noi creșteri de indemnizații și venituri pentru anumite categorii din magistratură.
Subiectul a reaprins dezbaterea legată de diferențele uriașe dintre salariile din sistemul public și cele din economia reală. În timp ce salariul minim brut pe economie va ajunge la 4.325 de lei de la 1 iulie 2026, multe dintre veniturile din sectorul bugetar continuă să crească semnificativ, în special în domenii precum justiția.
