Administrația din Cluj-Napoca a semnat un contract pentru construcția unei rețele de metrou evaluată la aproximativ 2,5 miliarde de euro, cea mai mare investiție de infrastructură asumată de municipalitatea clujeană până în prezent. Această sumă uriașă include proiectarea și execuția lucrărilor pentru magistrala de metrou care ar urma să deservească orașul și zona adiacentă, făcând din proiect al doilea sistem de metrou din România, după cel din București.
Debutul acestui proiect ambițios a stârnit dezbateri puternice nu doar la Cluj, ci și în alte orașe mari din țară. Într-o intervenție recentă la o emisiune de televiziune, viceprimarul din Timișoara, Ruben Lațcău, a criticat modul în care proiectul a fost asumat de administrația clujeană și, în special, faptul că contractul pentru metrou a fost semnat direct de Primăria Cluj-Napoca, fără implicarea directă a Guvernului sau a Ministerului Transporturilor, după cum el a subliniat. Conform declarațiilor sale, această abordare transferă întreaga responsabilitate financiară și riscurile asociate investiției exclusiv pe umerii bugetului local al Clujului, ceea ce îl face «o problemă locală» și un potențial stres financiar pe termen lung.
Criticile sale nu se opresc la sume. Viceprimarul timișorean a atras atenția că decizia de a merge pe soluția unui metrou pare să fi fost luată înainte ca autoritățile locale să definească clar care este problema reală de mobilitate urbană pe care trebuie să o rezolve. În opinia lui, un proiect atât de mare ar trebui corelat cu nevoile de transport regionale și cu integrarea mijloacelor de transport în comun existente, așa cum se întâmplă în orașele medii din Europa care au sisteme de metrou conectate și cu trenurile regionale.
Proiectul metroului clujean a fost pregătit în etape de câțiva ani, cu studiile de fezabilitate aprobate și cu contractul de proiectare și execuție semnat încă din mai 2023 între municipalitate și asocieri de firme internaționale. Planul prevede construcția unei linii de aproximativ 21 de kilometri, cu aproape 19 stații, care să conecteze principalele zone ale orașului și Floreștiul – comunitatea suburbană cu o creștere rapidă a populației.
Cele două viziuni diferite – una care vede în metrou o investiție strategică pe termen lung pentru un oraș în creștere și alta care avertizează asupra impactului financiar și al modului în care a fost asumate responsabilitățile – reflectă o dezbatere mai largă despre cum trebuie planificate marile proiecte de infrastructură în orașele românești. Până acum, autoritățile din Cluj continuă implementarea lucrărilor, în timp ce opiniile despre oportunitatea și sustenabilitatea proiectului rămân împărțite.
