Un nou val de nemulțumiri apare în sistemul de educație după ce Ministerul Educației a introdus obligativitatea unui portofoliu profesional pentru profesori, directori și inspectori școlari. Deși autoritățile spun că măsura face parte din procesul de modernizare și digitalizare a școlilor, mulți profesori susțin că, în realitate, nu este decât o nouă formă de birocrație care le consumă timp și energie în detrimentul activității la clasă.
Potrivit metodologiei aprobate recent prin ordin de ministru, începând cu anul școlar 2027-2028, fiecare cadru didactic va trebui să își construiască și să își actualizeze permanent un „portofoliu profesional”. Acesta va conține documente legate de studiile absolvite, cursurile de formare, activitatea de la clasă, proiectele educaționale, materialele didactice realizate și alte dovezi care să arate evoluția profesională a profesorului de-a lungul carierei.
Ministerul susține că acest portofoliu va deveni un instrument important pentru evaluarea anuală a profesorilor, pentru avansarea în carieră, pentru acordarea gradațiilor de merit și pentru alte beneficii profesionale. Cu alte cuvinte, profesorii nu vor mai fi evaluați doar pe baza activității directe de la clasă, ci și în funcție de documentele și dovezile pe care reușesc să le strângă în acest dosar profesional.
Ceea ce a stârnit însă cele mai multe critici este faptul că, deși proiectul a fost prezentat inițial ca un pas spre digitalizare, în practică multe școli ar putea continua să lucreze tot cu documente tipărite și dosare fizice. Ministerul Educației nu a pus la dispoziție o platformă unică și securizată pentru toate unitățile de învățământ, astfel că fiecare școală va decide singură dacă gestionează portofoliile în format digital sau pe hârtie. Din acest motiv, profesorii spun că există riscul ca „dosarul cu șină” să nu dispară deloc, ci doar să fie mutat parțial și pe calculator.
Mulți dascăli consideră că sistemul educațional devine tot mai încărcat de proceduri administrative și că timpul pe care ar trebui să îl dedice pregătirii lecțiilor sau lucrului cu elevii este consumat pentru completarea de documente și încărcarea de acte justificative. Criticile au apărut încă din momentul în care metodologia a fost pusă în dezbatere publică, profesorii avertizând că activitatea lor este deja sufocată de rapoarte, tabele și cerințe administrative.
Nemulțumirile vin într-o perioadă în care sistemul de învățământ trece prin mai multe schimbări importante. Profesorii se confruntă deja cu norme didactice mai mari, cu lipsa posturilor stabile în unele județe și cu obligația de a preda în mai multe școli pentru completarea normei. În paralel, apar tot mai multe condiții legate de formarea profesională și justificarea activității educaționale.
În plus, pentru anumite beneficii financiare, precum prima de carieră didactică de 1.500 de lei acordată în 2026, profesorii trebuie să încarce în platforme speciale documente care să dovedească participarea la cursuri de formare. Autoritățile au introdus inclusiv termene stricte și verificări lunare pentru validarea documentelor.
De partea cealaltă, Ministerul Educației susține că noul sistem este necesar pentru monitorizarea activității și dezvoltării profesionale continue a personalului didactic. Oficialii spun că portofoliul profesional ar trebui să ofere o imagine mai clară asupra evoluției fiecărui profesor și să contribuie la creșterea calității în educație.
Cu toate acestea, pentru mulți profesori, măsura este percepută mai degrabă ca o nouă obligație administrativă decât ca un ajutor real pentru sistemul de învățământ. În mediul online și în grupurile dedicate cadrelor didactice, mulți spun că școala românească riscă să pună mai mult accent pe hârtii și documente decât pe ceea ce se întâmplă efectiv la clasă, în relația dintre profesor și elev.
