O situație controversată a fost descoperită în urma unui control realizat de Curtea de Conturi la Primăria Sectorului 2 din București, unde autoritățile ar fi plătit sume importante pentru servicii de curățenie care, în realitate, nu au fost efectuate la nivelul facturat. Este vorba despre aproape 100.000 de euro achitați pentru măturarea unor suprafețe care, potrivit documentelor oficiale, erau mult mai mari decât cele existente în teren.
Totul a pornit de la modul în care au fost calculate serviciile de salubrizare. În loc să fie folosite date actualizate și măsurători reale, facturile s-au bazat pe informații vechi, dintr-un program de curățenie care nu mai reflecta situația actuală. Din această cauză, compania responsabilă de salubrizare a emis facturi pentru suprafețe umflate artificial, iar primăria a achitat aceste sume fără să verifice corectitudinea lor.
Concret, auditorii au descoperit că suprafața pentru care s-au plătit servicii de măturat era mai mare cu aproximativ 4,7 milioane de metri pătrați decât cea reală. Această diferență uriașă a dus la decontarea unor lucrări care nu aveau cum să fie executate în realitate, fiind vorba, practic, de servicii inexistente.
Pentru a verifica situația, inspectorii au analizat mai multe străzi din sector și au comparat datele din documente cu cele din teren. Rezultatele au arătat clar că suprafețele trecute în acte erau mai mari decât cele reale. De exemplu, pe o arteră importantă, diferența a fost de peste 14.000 de metri pătrați doar într-un singur caz, ceea ce indică faptul că problema nu a fost una izolată, ci una repetată la scară largă.
În urma acestor nereguli, s-a calculat și prejudiciul total. Doar pentru anul 2024, suma plătită nejustificat a fost de peste 455.000 de lei, la care se adaugă alte zeci de mii de lei din anul anterior. În total, paguba ajunge la aproximativ 475.000 de lei, echivalentul a circa 95.000–100.000 de euro.
Raportul scoate în evidență și o problemă mai largă: lipsa de actualizare a datelor și verificările insuficiente înainte de efectuarea plăților. Practic, administrația locală a acceptat și achitat facturi fără să confrunte informațiile cu realitatea din teren, ceea ce a permis acumularea acestor diferențe și, implicit, a prejudiciului.
Cazul readuce în discuție modul în care sunt gestionate fondurile publice și cât de importantă este verificarea riguroasă a contractelor și serviciilor plătite din bani publici. Deși situația poate părea rezultatul unor erori administrative sau neglijențe, impactul financiar este unul real, iar autoritățile trebuie acum să stabilească responsabilitățile și să recupereze eventualele sume plătite în mod nejustificat.
