Tot mai mulți români aleg să reclame problemele întâmpinate la cumpărături sau în relația cu firmele și comercianții, însă foarte multe dintre aceste sesizări ajung să fie clasate fără rezultat din cauza unor greșeli simple. Potrivit datelor oficiale ale Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, doar în primele luni ale anului 2026 au fost înregistrate peste 36.000 de reclamații la nivel național.
Conform informațiilor furnizate de ANPC, până la data de 20 mai 2026 au fost depuse exact 36.057 de reclamații. Dintre acestea, peste 24.000 au fost deja soluționate, însă aproape 2.800 au fost clasate, ceea ce înseamnă că autoritățile nu au putut continua procedurile sau nu au avut suficiente elemente pentru a interveni.
Situația nu este una izolată. Și în 2025, numărul reclamațiilor clasate a fost foarte mare. Din peste 84.000 de sesizări soluționate anul trecut, aproape 7.800 au fost închise fără măsuri concrete, din motive administrative sau din lipsa documentelor necesare.
Reprezentanții Autorității pentru Protecția Consumatorilor spun că cele mai multe probleme apar din cauza unor erori aparent banale, pe care mulți oameni nu le iau în calcul atunci când completează o reclamație. Printre cele mai frecvente motive de clasare se află lipsa documentelor care să demonstreze problema reclamată, depunerea reclamațiilor în numele altor persoane fără procură sau împuternicire și lipsa datelor de identificare ale reclamantului sau ale comerciantului reclamat.
Practic, dacă o persoană trimite o reclamație fără bon fiscal, factură, contract sau alte dovezi care să confirme achiziția produsului ori serviciului, ANPC poate considera că nu există suficiente elemente pentru continuarea verificărilor. La fel se întâmplă și în cazul în care cineva face o sesizare în numele unei rude sau al unui prieten fără documente legale care să îi permită acest lucru.
ANPC recomandă consumatorilor ca înainte de a depune o reclamație oficială să încerce mai întâi rezolvarea amiabilă a situației direct cu operatorul economic. Instituția susține că mulți comercianți rezolvă problemele rapid atunci când clientul solicită în mod oficial explicații sau despăgubiri în scris.
În cazul în care comerciantul nu răspunde sau refuză soluționarea problemei, consumatorii trebuie să pregătească atent dosarul înainte de a trimite reclamația către Protecția Consumatorului. Specialiștii spun că printre cele mai importante documente se află bonul fiscal, factura, contractul, certificatul de garanție, conversațiile purtate cu firma și orice alte dovezi relevante privind problema reclamată.
Pe lângă documente, reclamația trebuie să conțină și informații complete despre comerciant, inclusiv denumirea firmei, adresa sau site-ul de unde a fost făcută achiziția. Lipsa acestor detalii poate îngreuna sau chiar bloca verificările făcute de ANPC.
Autoritatea atrage atenția că reclamațiile pot fi depuse atât online, cât și fizic, iar platformele digitale au devenit tot mai folosite în ultimii ani. Creșterea numărului de sesizări este explicată inclusiv prin dezvoltarea comerțului online și prin faptul că românii sunt mai informați și mai dispuși să își ceară drepturile atunci când întâmpină probleme cu produsele sau serviciile cumpărate.
Cele mai multe reclamații vizează produse defecte, servicii necorespunzătoare, întârzieri la livrări, practici comerciale considerate incorecte sau probleme legate de garanții și returnarea banilor. În ultimii ani, ANPC a intensificat controalele și a aplicat amenzi de milioane de lei în urma sesizărilor venite de la consumatori.
Specialiștii în protecția consumatorului spun că mulți oameni pierd șansa de a-și rezolva problema doar pentru că tratează superficial depunerea reclamației. Uneori lipsesc documentele esențiale, alteori descrierea situației este prea vagă, iar în unele cazuri oamenii nici măcar nu pot demonstra că au cumpărat produsul respectiv.
ANPC îi încurajează pe români să păstreze întotdeauna bonurile fiscale, facturile și toate documentele primite la cumpărarea produselor sau serviciilor. Acestea pot deveni decisive în cazul unei reclamații și pot face diferența dintre o sesizare soluționată și una clasată fără rezultat.
