Anul 2026 a început greu pentru mulți locuitori ai municipiului Oradea, care se confruntă cu o combinație de majorări de costuri care le erodează puternic veniturile. În ultimele luni, autoritățile locale au aplicat creșteri semnificative ale impozitelor pe proprietate, în timp ce facturile la utilități – mai ales cele pentru energie electrică și încălzire – au explodat, iar cheltuielile pentru întreținerea locuințelor au sărit cu aproximativ 50% față de anul precedent.
Mulți orădeni au resimțit imediat impactul acestor schimbări asupra portofelului. În prima lună de colectare a taxelor, cozile la ghișeele Primăriei s-au întins în fața casieriilor, deoarece oamenii erau nevoiți să plătească impozite considerabil mai mari. Chiar și după aplicarea unor reduceri, taxele rămân mult peste nivelul de anul trecut, ceea ce i-a determinat pe unii proprietari să caute soluții de plată în rate pentru a evita penalitățile.
Datele oficiale arată un paradox: deși Primăria a colectat cu peste un milion de euro mai mult în ianuarie anul acesta comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, numărul contribuabililor care au plătit integral taxele a scăzut. Cu aproximativ 800 de persoane fizice și 10 firme mai puțin au achitat la timp impozitele, semn că unii orădeni nu își mai permit să achite sumele cerute dintr-o dată.
Pe lângă taxele locale, facturile la utilități au devenit o povară tot mai greu de dus. Energia electrică s-a scumpit cu aproximativ 8%, iar costurile pentru încălzire au crescut semnificativ după ce prețul gigacaloriei a urcat cu aproape 15%. Pentru multe familii, teama de penalități îi determină să plătească aceste facturi chiar înaintea altor cheltuieli de bază, precum hrana sau produsele de uz zilnic. Administratorii asociațiilor de proprietari atrag atenția că penalitățile de întârziere la utilități – de 0,2% pe zi – pot transforma rapid o factură deja mare într-una și mai greu de gestionat.
Situația economică se răsfrânge și asupra comerțului local. Comercianții din magazinele de cartier observă o scădere accentuată a vânzărilor, clienții concentrându-se strict pe articolele cele mai necesare și reducând semnificativ valoarea bonului mediu de cumpărături. Vânzările de produse alimentare în piețe au scăzut cu circa 60%, iar mulți cumpărători aleg să achiziționeze fructe și legume „la bucată”, pentru a se încadra în bugetul disponibil.
O consecință îngrijorătoare a scumpirilor este și epuizarea unor „plase de siguranță” pentru familiile aflate în dificultate. Casele de amanet, care în mod normal oferă o soluție rapidă de a obține lichidități, au înregistrat o prăbușire a tranzacțiilor, clienții neavând bijuterii sau obiecte de valoare de adus. În schimb, împrumuturile de la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor au înregistrat o creștere semnificativă, iar pensionarii se împrumută mai mult pentru a face față cheltuielilor curente.
Această criză de costuri se vede peste tot în bugetele gospodăriilor din Oradea: de la taxe și facturi de utilități mai mari la cumpărături reduse la strictul necesar și la împrumuturi care devin o soluție de supraviețuire. Familiile se văd nevoite să-și ajusteze modul de viață, adaptându-se la o realitate în care fiecare leu contează mai mult ca niciodată.
