O echipă de cercetători români a făcut o descoperire remarcabilă în Peștera Scărișoara, una dintre cele mai mari și mai vechi peșteri de gheață din Europa, situată în partea de nord-vest a țării. Analizând un bloc de gheață conservat timp de aproximativ 5 000 de ani, oamenii de știință de la Institutul de Biologie din București al Academiei Române au izolat o bacterie care trăia în stratul antic de gheață și care a rezistat timp de milenii fără expunere la antibioticele folosite azi în medicină.
Bacteria, denumită Psychrobacter SC65A.3, este adaptată la mediile extrem de reci și a fost extrasă din carota de gheață obținută după forarea unui bloc de 25 de metri adâncime în Sala Mare a peșterii. După ce a fost adusă în laborator, tulpina a fost supusă unor analize genetice și de laborator pentru a determina profilul său de rezistență. Rezultatul a fost surprinzător: această bacterie, veche de milenii, prezintă rezistență la cel puțin 10 antibiotice moderne folosite în tratarea infecțiilor pulmonare, urinare, cutanate sau sanguine, din opt clase diferite de medicamente pe care clinicienii le utilizează frecvent în prezent.
Cercetătorii au descoperit că în genomul tulpinii există peste 100 de gene asociate cu rezistența antimicrobiană, adică secvențe de ADN care îi permit să supraviețuiască în prezența unor medicamente ce, în mod normal, ar elimina bacteriile. Această constatare este importantă pentru că arată că rezistența la antibiotice nu este doar un fenomen recent, determinat de utilizarea excesivă și greșită a medicamentelor, ci poate fi și o caracteristică naturală, prezentă în mediul înconjurător de multă vreme, înainte de apariția medicamentelor moderne.
Mai mult decât atât, tulpina Psychrobacter SC65A.3 produce la rândul său substanțe biologice, compuși și enzime care ar putea avea un potențial biotehnologic semnificativ. Aceste molecule unice ar putea fi studiate pentru a înțelege mai bine mecanismele naturale de supraviețuire și rezistență, dar și pentru a oferi noi perspective în dezvoltarea de tratamente sau antibiotice inovatoare, într-o perioadă în care medicina se confruntă cu o criză globală a rezistenței bacteriene.
Descoperirea a fost descrisă într-un studiu publicat în prestigioasa revistă Frontiers in Microbiology și a atras atenția oamenilor de știință internaționali pentru implicațiile sale atât științifice, cât și practice în domeniul sănătății. Pe de o parte, prezența acestor gene de rezistență în bacterii izolate din gheață veche de mii de ani arată că rezistența antimicrobiană este un fenomen natural și complex, iar nu doar o consecință a utilizării intensive a antibioticelor în ultimele decenii. Pe de altă parte, această rezistență ridicată la medicamentele actuale ridică întrebări despre riscurile pe care le poate reprezenta dacă astfel de microorganisme antice sunt eliberate în mediul modern prin topirea gheții sau alte schimbări climatice.
Pe lângă potențialele riscuri, astfel de bacterii antice pot fi privite și ca resurse prețioase pentru cercetare, deoarece studierea lor poate oferi informații prețioase despre modul în care evoluează rezistența la antibiotice și cum pot fi create strategii mai eficiente pentru a combate această amenințare majoră pentru sănătatea publică. Într-o lume în care infecțiile rezistente la antibiotice sunt tot mai frecvente și dificil de tratat, înțelegerea mecanismelor naturale de rezistență ar putea ajuta la dezvoltarea noilor generații de medicamente.
Descoperirea bacteriei Psychrobacter SC65A.3 în Peștera Scărișoara nu este doar un pas înainte în microbiologie și medicină, ci și o dovadă a complexității și diversității vieții microbiene de pe planetă – uneori ascunsă, uneori surprinzătoare, și mereu relevantă pentru provocările actuale ale sănătății umane.
