E o zi decisivă în Parlament: deputații adoptă un proiect de lege menit să instituie reguli mai stricte pentru persoanele care ocupă funcții publice sau demnități — nu doar în timpul mandatului, ci și înainte și după el. Potrivit noii legi, cel care se pregătește să primească un rol la stat sau să îl părăsească nu poate să o facă pur și simplu — trebuie să intre, practic, într-o „perioadă de reflecție” de 12 luni.
Ce înseamnă, pe românește, această perioadă de reflecție? Pentru demnitari și funcționari, în anul de la numire sau angajare, nu li se va permite să semneze sau să aprobe contracte, să exercite control sau supraveghere, dacă este vorba de companii private cu care au lucrat în ultimele 12 luni. Adică nu pot să se implice în afaceri cu foști angajatori, nici dacă nu sunt plătiți.
Și după ce pleacă din funcție, nu scapă așa ușor: timp de un an de la finalizarea mandatului nu au voie să se angajeze la firme private ce activează pe domenii care se suprapun cu responsabilitățile pe care le aveau la stat. Restricția vizează activitățile care ar putea aduce un conflict de interese — de exemplu, acele domenii pe care le reglementau sau supravegheau când erau în funcție publică.
Cine intră în această schemă? Este vorba despre un spectru larg de persoane: miniștri, secretari de stat, secretari generali și adjuncți ai Guvernului, consilieri de stat, dar și personalul angajat în cabinetele demnitarilor, aleși locali, șefii regiei autonome, angajați din instituții de sănătate sau educație, membri în consiliile de administrație ale companiilor de stat ș.a.
În plus, legea le cere celor vizați să facă o declarație pe propria răspundere la numire și la plecare — să spună ce contracte au avut, cu cine au lucrat și ce intenții au. Dacă nu respectă această obligație, riscă amenzi între 2.000 și 10.000 de lei.
Cine va supraveghea aplicarea acestor reguli? Agenția Națională de Integritate (ANI) va fi implicată, iar în caz de nereguli, poate interzice sau limita angajarea fostului demnitar la o firmă privată, dacă identifică riscuri legate de integritate.
Motivația din spatele acestor reguli este clară: prevenirea fenomenului „ușii rotative” (click door), când politicienii sau funcționarii trec foarte rapid între stat și privat, posibil generând un conflict de interese. OECD tocmai a recomandat României să reglementeze astfel de situații pentru a întări încrederea în instituțiile publice.
Pe scurt, România își îngroapă ambiguitatea: vrea ca oamenii care intră în politică sau în administrație să nu mai facă „afaceri înainte sau după” pe baza legăturilor din funcția publică. Legea nu e despre pedeapsă — cel puțin nu în sens penal — ci despre responsabilitate și transparență.
