Într-o zi aparent obișnuită, autoritățile române au pornit o anchetă de proporții: aproape 300 de cetățeni ruși, printre care oligarhi conectați la cercurile puternice și infractori periculoși, sunt suspectați că ar fi obținut, în mod fraudulos, documente de identitate românești. Informația a fost dezvăluită, pe baza unor surse din Poliția de Frontieră și a înregistrărilor oficiale din instanțele de judecată.
Totul pare să fi pornit de la documente false: certificate de cetățenie română prezentate în fața Direcțiilor de Evidență a Populației, pe baza cărora s-au emis buletine și pașapoarte românești. Sursele susțin că aceste certificate ar fi fost eliberate în mod ilegal, posibil de consulate românești din străinătate, cum ar fi cele din Rusia sau Turcia.
Mai grav decât un simplu fals birocratic: printre actele obținute se află și documente în care au fost „împrumutate” identități. Aproximativ 20 dintre cei implicați ar fi folosit numele unor soldați ucraineni morți în război, pentru a obține cetățenia română. Un exemplu tulburător este cel al lui Rolan Asanov, un traficant de droguri dat în urmărire în Rusia, care a reușit să obțină un buletin românesc prin identitatea lui Roman Volosciuk, un luptător ucrainean căzut pe front.
În paralel, restul grupului – circa 280 de ruși – ar fi apelat la o altă metodă infracțională: să folosească certificate de cetățenie falsificate. Sursele spun că mulți dintre aceștia nu au pus niciodată piciorul în România și nici nu vorbesc limba română, ceea ce întărește suspiciunea că obținerea actelor nu avea legătură cu stabilirea reală aici.
Parchetul General investighează aceste fapte, iar Poliția de Frontieră a dat deja pe numele unor suspecți un „consemn” — adică un fel de alertă la frontieră. De asemenea, Direcția Locală de Evidență a Persoanelor din Sectorul 6 a inițiat procese pentru anularea unor certificate de naștere obținute fraudulos.
Ancheta arată și vulnerabilități sistemice: rețelele ar fi profitat de lacune legislative și de absența unei baze centrale de date care să verifice certificatele de cetățenie emise de consulate. De asemenea, procedurile de anulare a actelor false sunt lente și birocratice: chiar dacă un certificat de cetățenie este recunoscut ca fals, anularea documentelor rezultate (buletine, pașapoarte) se poate face doar prin decizie judecătorească, ceea ce poate dura ani.
Procurorii au mai identificat un alt punct slab: legislația pedepsește falsificarea actelor de identitate cu maxim 3 ani de închisoare, ceea ce poate descuraja anchetele mai profunde, deoarece nu permite, de exemplu, interceptări ușoare în astfel de dosare.
Mai mult, au existat acuzații publice politice: primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, a revendicat că el a declanșat ancheta, dar Parchetul General a infirmat că ar fi pornit de la sesizarea acestuia, susținând că este vorba despre investigații mai vechi, inițiate „din oficiu”.
Cazul ridică întrebări majore despre securitate, integritate și exploatarea birocrației. Dacă acuzațiile se confirmă, în spatele unei simple liste cu acte false s-ar afla o rețea bine organizată, capabilă să transforme identitățile în monedă de schimb. Pentru România, este un test dur: cum poate statul să protejeze eficient frontierele administrative și să împiedice ca identitatea românească să fie folosită ca instrument într-un joc geopolitic periculos.
