O angajată administrativă a Universității din Padova din Italia a trăit o experiență dureroasă care a ajuns până în sălile de judecată, iar decizia finală a instanței a creat un precedent important în ceea ce privește recunoașterea accidentelor de muncă în contextul muncii de la distanță. În aprilie 2022, în plină sesiune de lucru de acasă, femeia s-a ridicat de la biroul improvizat în locuința sa pentru a ridica niște hârtii căzute pe podea și, în acel moment, s-a împiedicat. Căderea i-a provocat o dublă fractură la glezna dreaptă și a necesitat intervenție chirurgicală, spitalizare și o lungă perioadă de recuperare. Ea a rămas în incapacitate de muncă timp de 137 de zile, perioadă în care nu a putut să lucreze.
Inițial, Institutul Național de Asigurare împotriva Accidentelor de Muncă (INAIL) — instituția responsabilă pentru acordarea despăgubirilor în astfel de cazuri — a recunoscut inițial că evenimentul poate fi considerat accident de muncă și a aprobat acordarea compensațiilor. Însă, la scurt timp, asiguratorul a schimbat clasificarea și a etichetat incidentul drept „accident domestic”, ceea ce a avut ca efect anularea sprijinului financiar pentru cheltuielile medicale și lipsa oricărei compensații pentru perioada în care femeia nu a putut lucra.
Nemulțumită de această decizie, femeia — cu sprijinul sindicatului din care făcea parte și ajutată de avocați — a contestat hotărârea în instanță. Pe 8 mai 2025, Tribunalul din Padova i-a dat dreptate, stabilind că accidentul suferit în locuință în timpul activității profesionale la distanță trebuie considerat accident de muncă, deoarece incidentul a avut loc în contextul îndeplinirii sarcinilor de serviciu. Pe baza acestei hotărâri, instanța a obligat INAIL să acopere cheltuielile medicale și juridice suportate de victimă, să îi acorde despăgubiri de aproximativ 1.300 de euro pentru suferința cauzată de accident și să îi plătească o indemnizație lunară pentru perioada în care a fost incapacitată să lucreze.
Decizia a fost salutat de reprezentanții sindicatelor și apărătorii drepturilor angajaților, care au subliniat că acest caz poate servi drept exemplu pentru alți lucrători care desfășoară muncă de la distanță și care întâmpină dificultăți în recunoașterea unor accidente survenite în propriile locuințe. Ei consideră că, într-o perioadă în care telemunca este tot mai răspândită, este esențial ca legislația și interpretările judiciare să reflecte corect realitatea activității profesionale desfășurate în afara sediului angajatorului.
